Prohodul Maicii Domnului: Când și de ce trebuia să cântăm acest „imn” înălțat Născătoarei de Dumnezeu
Prohodul Maicii Domnului se cântă la biserică în seara de 14 spre 15 august. Acest cântec are loc în jurul epitafului sau icoanei Maicii Domnului.
În religia creștin-ortodoxă, prohodul reprezintă slujba de înmormântare a Domnului care se petrece în Vinerea Mare, respectiv Prohodul Maicii Domnului care are loc înainte de praznicul Adormirii Maicii Domnului.
Acesta are o însemnătate foarte mare pentru cei credincioși. Prohodul este cântat în cinstea momentului Răstignirii și a Învierii Mântuitorului nostru, dar și ridicarea la cer a Maicii Domnului, Născătoarea de Dumnezeu.
Acest prohod conține și referințe la aceste zile pe care le sărbătorim. Prohodul Maicii Domnului vorbește despre cum Născătoarea de Dumnezeu s-a ridicat la ceruri, dar și despre cum a rămas umilă în continuare și loială idei de mântuire a întregului nostru neam.
Dacă generalizăm, prohodirea se referă la jelirea și conducerea persoanei decedate spre mormânt.
Acest cântec are loc în jurul epitafului sau icoanei Maicii Domnului.
Prohodul Maicii Domnului: O scurtă istorie
Manuel Corinteanul, profesor de teologie, a fost cel care a compus această cântare pentru a o cinsti pe Născătoarea de Dumnezeu, în secolul al XVI-lea, tocmai la Constantinopol. Acesta a creat Prohodul Maicii Domnului după modelul Prohodului Domnului.
Deși a luat naștere pe teritoriul Greciei, această cântare a luat amploare și în alte părți ale lumii, mai ales teritoriul slav. Astfel, astăzi acest prohod nu mai este prezent în Grecia pe data de 14-15 august.
Ion Pralea a fost cel care a tradus Prohodul Maicii Domnului în română și l-a făcut public la Iași în anul 1820. Titlul său inițial a fost „Urmări pe mormânturi”.
Ion Pralea a fost cel care a tradus Prohodul Maicii Domnului în română și l-a făcut public la Iași în anul 1820.
Prohodul Maicii Domnului: Cântarea
În starea I a prohodului, ne este prezentată istoria Adormirii Maicii Domnului cu tot ce este legat de aceasta. Se vorbește despre îngerul care i-a adus vestea, despre rugăciunea Mariei și despre sosirea Apostolilor și coborârea Mântuitorului.
Starea I
„1.În mormânt Viaţă
Ai fost pus, Hristoase,
Şi-a vieţii Maică-acum intră în mormânt
Şi se mută la viaţa cea de sus.
2.Tu născând Viaţa,
Pe a tot-Dumnezeu
Şi viaţa, Prea Curată schimbând-o
La viaţa cea de sus te-ai şi mutat.
3.Te mărim pe tine,
Maică prea curată,
Şi-adormirea ta cinstim, prăznuind-o
Cu solirea-ţi pururea fiind păziţi.
4.Fericimu-te toţi,
O, prea sfântă Maică,
Închinându-ne cinstitei tale mutări,
Cea de care îngerii s-au minunat.
5.Te mărim pe tine,
Maică a Lui Hristos,
Care fără de sămânţă ai zămislit
Şi a a ta mutare toţi o preamărim.
6.Fericimu-te toţi,
Maică a Lui Hristos
Ceea ce-ai pricinuit pe noul Adam,
Şi-adormirea-ţi cu credinţă o cinstim.
7.Te mărim, Fecioară
Pururea cinstită
Şi icoanei tale ne închinăm,
Ca la oglindirea sfântului tău chip.
8.Fericimu-te toţi,
Maică a Lui Hristos,
Ca pe rugătoarea pururea pentru noi
Şi ca pe o solitoare pentru toţi.
9.A fericiţilor
Tăi părinţi străluciţi,
Tu prea fericită fiică lor te-ai făcut
Şi pe toate neamurile ai întrecut.
10.Drept-măritori preoţi
Şi popor credincios
Cu smerenie cădem la sicriul tău
Prea curată Maica Lui Emanuil.”
Deși a luat naștere pe teritoriul Greciei, această cântare a luat amploare și în alte părți ale lumii, mai ales teritoriul slav.
Și astfel, continuă starea I din prohod, până la strofa numărul 78.
În starea a II-a, Fecioara Maria este prezentată printre îngerii care îi cântă și îi oferă numai laude.
„1.Cade-se acum,
Ca să te mărim, Fecioara Maică
Mai cinstită fiind şi mai mărită mult
Decât toate cetele cele de sus.
2.Cade-se acum
Să te fericim, Fecioara Maică,
Fericită totdeauna adevărat,
Mai mărită decât cei ce au ochi mulţi.
3.A te ferici
Se cuvine, pururea Fecioară,
Ca născând pe Făcătorul tău te-ai făcut
Decât cerurile cu mult mai presus.
4.Ca să te mărim
Se cuvine, Născătoare, Doamnă
Ca prin ale tale rugi să ne-acoperim
Pentru adormirea ta cea sfânt-acum.
5.Toţi cei credincioşi
Ai curatei Maice şi Fecioare
Adormirea-ţi cântând, zicem: bucură-te,
Solitoarea noastră caldă-a tuturor;”
În starea a III-a, aflăm că ridicarea Maicii Domnului la cer a ajutat omenirea, sfințind-o.
25.Astăzi lumea toată,
S-a sfinţit cu totul
Prin Sfânta-ţi adormire.
26.Astăzi dar, Fecioara
Şi Maica Vieţii,
Sus, către ceruri s-a dus.
Prohodul Maicii Domnului reprezintă, pentru mulți credincioși, ocazia lor de a retrăi momentul ridicării Fecioarei la cer și de a împărtăși iubirea și credința pe care o deținem.
Prohodul Maicii Domnului vorbește despre cum Născătoarea de Dumnezeu s-a ridicat la ceruri.