Profesorul ieşean Silviu Gurlui, semnal de alarmă cu privire la compuşii chimici din asfalt: „Pot forma concentraţii mari de ozon”

Prof. univ. dr. Silviu Gurlui, de la Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, a tras un nou semnal de alarmă astăzi, 22 iulie 2022. De această dată, universitarul a vorbit despre compuşii chimici din asfalt reactivaţi şi eliberaţi în aer sub acţiunea temperaturii asfaltului. Aceştia pot forma ozon la sol, cu maxime periculoase.

„Despre compuşii chimici din asfalt reactivaţi şi eliberări în aer sub acţiunea temperaturii asfaltului. Aceşti compuşi, mai departe, reacţionează cu NOX din arderi şi pot forma ozon, smog, sub acţiunea luminii. Astfel, pe la ora 16.00-17.00, putem avea maximele de ozon la sol (unde avem îndeplinite condiţiile de mai sus, adică unde sunt concentraţii mari)”, a transmis prof. univ. dr. Silviu Gurlui, Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi.

În edițiile anterioare ale Cotidianului BZI, prof. univ. dr. Silviu Gurlui a mai discutat despre substanțele chimice din atmosferă din cauza cărora mor bondarii.

Ce spune prof. univ. dr. Silviu Gurlui despre temperaturile mari

Profesorul ieșean a ținut să-și exprime părerea cu privire la temperaturile ridicate și motivele pentru care acum s-a schimbat clima și atmosfera.

„Știu că sunt voci sceptice. „Ar mai fi fost temperaturi și mai ridicate, în alte timpuri. Și care e atunci toată forfota cu clima? ”
GREȘIT
Da, au fost temperaturi și mai mari, și mai mici, vor fi și mai mari, punctual, în anumite zone. Dar nu ăsta e criteriul global.
Dacă priviți schimbarea de climă prin măsurători scoase din context (timp, spațiu, fenomene fizico-chimice), e foarte probabil să obțineți orice rezultat vă este mai prietenos cu convingerile proprii privind schimbările din atmosfera și de climă.
Dacă vă uitați şi în sol sau spre sol (rezerve de carbon, apă, albedou), întregim rezultatele.
Dacă vă uitați spre Pământ, din Cosmos, găsim încă mai multe rezultate…
Dacă observați fie şi lumina reflectată pe Luna, de către Pământ, de-a lungul timpului, o să se înțeleagă mai bine de ce intrăm în negură. Şi la propriu, şi la figurat. Pur şi simplu, Pământul este într-o încalzire foarte puternică, reflectând tot mai puțin radiația solară. Iar cea absorbită, evident, creşte prin compensație. Incălzeşte Pământul, apoi atmosfera.
Mă tem că nu mai avem ce face, ținind-o langa, ori timpul a trecut, ori poate, cât de cât mai punem frână! Contează însă să reținem că efectul global este unul dezastruos.
Altfel, caterincă putem face, oricât. Şi problema nu e caterinca ci faptul că nu se întelege să luăm măsuri utile și nu pe cele politice. Şi ne va costa scump. Mai vedem, cine, cât și ce va deconta!”, a mai spus profesorul ieșean.

Reamintim faptul că prof. univ. dr. Silviu Gurlui este cunoscut după ce a atras atenţia autorităţilor şi a expus nenumăratele probleme din judeţul Iaşi. Universitarul a reliefat un dezastru ecologic pe un curs de apă la nici 20 de km de municipiu.