Prin câte țări trece Dunărea, al doilea cel mai lung fluviu din Europa

Prin câte țări trece Dunărea? Al doilea cel mai lung fluviu din Europa, după Volga, curge prin mare parte a Europei Centrale și de Sud-Est, de la Pădurea Neagră la Marea Neagră.

Dunărea are un bazin de colectare de peste 800.000 de kilometri pătrați, asta însemnând 8% din teritoriul Europei. Aceasta este alcătuită din 120 de râuri importante, dintre care cel mai lung este Tisa, iar afluentul cu debitul cel mai mare este Sava. Prin câte țări trece Dunărea totuși?

Prin câte țări trece Dunărea

Dunărea izvorăște se sub vârful Kandel, din Munții Pădurea Neagră din Germania. Acest fluviu trece prin 10 țări și 4 capitale și are o lungime de 2,858 km. Țările prin care trece sunt: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina. Dunărea trece prin următoarele capitale: Viena (capitala Austriei), Bratislava (capitala Slovaciei), Budapesta (capitala Ungariei), Belgrad (capitala Serbiei).

Bazinul se împarte astfel: România (29.9 %), Ungaria (11.7 %), Serbia (10.3 %), Austria (10.2 %), Germania (7.5 %) Slovacia (5.8 %), Bulgaria (5.2 %), Bosnia și Herțegovina (4.8 %), Croația (4.5 %), Ucraina (3.8 %), Republica Cehă (2.6 %), Slovenia (2.2 %), Elveția (0.32 %), Republica Moldova (0.29 %), Italia (0.15 %), Polonia (0.09 %).

Pe teritoriul României, Dunărea se desfășoară pe o distanță de 1075 de km, între localitățile Baziaș și Sulina, făcând granița cu Serbia, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina.

Brațele Dunării: brațele Borcea și Ostrov, brațul Măcin Dunărea Veche, brațul Gogoșu, brațul Cremenea sau Dunărea Nouă, brațul Bala, brațul Vâlciu, brațul Calia, brațul Chilia, Brațul Sulina și brațul Sfântu Gheorghe.

Curiozități

În momentul vărsării Dunării în Marea Neagră, apele dulci ale fluviului se amestecă cu apele sărate ale mării și se creează condiții unice de viață pentru mai multe specii marine.

Nutrienții pe care Dunărea îi depune susțin fitoplanctonul și alimentează întregul lanț trofic marin.

Sedimentele aduse de fluviu modelează plajele și grindurile, creând astfel locuri de cuibărit și reproducere pentru păsări și pești.

Principalii afluenți ai Dunării sunt: Iller, Gunz, Sava, Tisa, Morava, Drava, Inn, Cerna, Jiu, Olt, Vedea, Argeș, Ialomița, Siret, Prut.

Adâncimea medie a fluviului este între 70 și 80 de metri.

În secțiunile navigabile, lățimea Dunării poate ajunge chiar și la mai mult de un kilometru.

Aceasta transport, în medie, annual, aproximativ 30 de milioane de tone de aluviuni.

Dunărea adună aproape toată rețeaua hidrografică a țării noastre.

Aceasta are peste 300 de afluenți, dintre care 96 doar pe teritoriul țării noastre.

Cele mai mari debite se înregistrează în luna mai, iar cele mai mici în timpul iernii și toamna.

Potențialul hidroenergetic al Dunării reprezintă aproximativ o pătrime din totalul potențialului hidroenergetic al țării noastre.

Delta Dunării a fost declarată rezervație a biosferei și este cea mai compactă suprafață de stufăriș.

Suprafața deltei crește annual cu 40 mp.

Aceasta ocupă locul 28, în lume, din punct de Vedere a debitului.

Cuprinde peste 5000 de specii de plante și animale, fiin a treia zonă din lume în ceea ce privește biodiversitatea.

Dacă vă întrebați prin câte țări trece Dunărea, răspunsul este 10, dintre care 4 capitale.