Primul caz de dublă infectare COVID-19 şi gripă, în România

În plină pandemie de COVID-19, în România a fost înregistrat şi primul caz de de coronavirus şi gripă, simultan la aceeaşi persoană, anunţă medicii.

Anunţul a fost făcut de un medic din Cluj, care atrage atenţia şi că la noi în ţară nu sunt vaccinuri antigripale suficiente, astfel că trebuie să fim atenţi la măsurile recomandate de specialişti.

„A fost raportat la nivelul țării primul pacient cu COVID, la care s-a confirmat și infecția coronavirus și infecția cu virusul gripal. Vaccinarea antigripală trebuie să o facem cei care sunt expuși la risc, cei care au comorbidități. Nu există vaccin pentru întreaga populație, deci în această situație trebuie să vedem cum ne protejăm, încercând să evităm contactul cu pacienți care ar putea să fie infectați”, a declarat doctor Milena Man, medic pneumolog la Spitalul de Pneumoftiziologie Cluj-Napoca.

Din primele informaţii, este vorba de un italian aflat în vizită în România, care a fost diagnosticat în Oltenia şi ar fi internat la Râmnicu Sărat, judeţul Buzău.

La fel ca şi primul caz de COVID din România, primul caz de COVID-gripă este tot un italian.

Cum deosebim gripa de COVID

Dificil în această perioadă de pandemie este că simptomele bolii COVID-19 seamănă cu cele de gripă, astfel că vizita la medic este importantă.

„Pe scurt, nu putem să le deosebim unele de altele. Atât gripa, cât și infecția cu coronavirus pot să arate la fel. Infecția cu coronavirus, suplimentar, poate să fie asimptomatică. Din păcate s-a înregistrat și primul caz care avea, nu în Cluj, avea amândouă infecții.

Deci nu le putem deosebi, în momentul în care suntem asimptomatici, trebuie să ne izolăm, să purtăm mască, să păstrăm distanțarea socială inclusiv în casă, dacă avem simptome sau am fost contacți cu pacienți COVID-19”, a mai recomandat dr. Man.

Cum facem diferența dintre o răceală, gripă si COVID-19

Am intrat în a doua lună de toamnă. Brumărel a adus temperaturi mai mici, iar acest lucru înseamnă că vorbim deja despre sezonul rece. În afară de COVID-19, avem o grijă în plus: gripa sezonieră. Cum facem diferenţa dintre o răceală, gripă şi COVID-19?

Mediul Adrian Marinescu ne expune, pe scurt, principalele diferenţe şi cum putem minimiza riscul instalării gripei.

“Va fi destul de greu să facem o diferenţă acasă, deci primul lucru pe care trebuie să îl facem este să ne izolăm. Aşadar, nu mergem la camera de gardă dacă avem simptome:

• În general gripă are un debut mai brusc, lucrurile se întâmplă mai repede. Dacă vorbim de o formă medie sau severă cu SARS-CoV-2, lucrurile merg gradual. Pacientul are aparent senzaţia că respiră bine, dar parametrii legaţi de saturaţia de oxigen arată că lucruirle nu stau aşa. Asta înseamnă că simptomele se vor instala progresiv.
• Lipsa mirosului şi lipsa gustului, chiar dacă se pot întâlni şi la gripă, sunt mult mai clare când vorbim de COVID 19. Acest simptom apare uneori fără alte simptome.
• Astenia fizică este mult mai pregnantă şi ţine mai mult timp în infecţia cu noul coronavirus.

Cum se manifestă o simplă viroză

În momentul în care nu apar dureri musculare, o stare generală proastă şi senzaţia „că eşti bătut”, poate fi vorba despre o simplă viroză. Cine a trecut prin infecţia cu SARS CoV 2 realizează că sunt lucruri destul de clare. Noul coronavirus vine şi cu multe cazuri asiptomatice sau foarte uşoare deci riscul de transmitere este foarte ridicat

Vaccinul antigripal nu ajută ca o acţiune directă împotriva coronavirusului dar ne ajută în mod clar pentru că nu vor fi probleme de diagnostic între cele două”, a spus medicul Adrian Marinescu.

Când ne prezentăm la medic?

Vorbim despre două boli respiratorii, cauzate însă de viruşi diferiţi. Simptomele sunt asemănătoare. Mai trebuie adăugat că răceala nu duce la probleme grave de sănătate decât extrem de rar. Gripă însă poate avea complicaţii asociate foarte serioase. Cum face diferența între  răceală, gripă și COVID-19? Când ne prezentăm la medic? Iată situaţiile:

• înghiţire dureroasă. Dacă e vorba de un uşor disconfort, trece în două-trei zile. Dacă însă e durere severă, destul de probabil să fie vorba de o infecţie cu streptococ, iar acest lucru înseamnă tratament prescris de medic;
• febră persistentă. Temperatura înaltă care ţine mai mult de 3 zile e semn al unei infecţii bacteriene;
• tuse persistentă. Dacă după 2-3 săptămâni nu dispare tusea, înseamnă că poate fi bronşită, pentru care se prescrie, evident, antibiotic. Tusea persistentă e simptom şi de sinuzită ori de scurgere postnazală. Aşadar, mare atenţie la cum vă simţiţi. Nu neglijaţi prezenta la medicul de familie;
• dureri de cap. Dacă, după o săptămână de răceală, încă simţiți dureri în jurul ochilor şi feței şi vă curge nasul foarte mult, e semn de o posibilă infecție bacteriană. Doar medicul de specialitate îşi dă seama dacă e vorba sau nu de o infecţie sinusală;
• congestie persistentă. Dacă nu vă curge nasul, deci pasajele sinusale sunt blocate, e posibil ca, în timp, să ducă la instalarea sinuzitei.