Premiul Nobel pentru medicină revine descoperitorilor hepatitei C
Trei oameni de știință au câștigat Premiul Nobel pentru medicină din 2020 pentru descoperirea virusului care provoacă hepatita C, un virus transmis de sânge care poate provoca inflamații cronice ale ficatului, ducând la cicatrici severe și chiar cancer.
Cercetătorii Harvey J. Alter (SUA), Michael Houghton (Marea Britanie) și Charles M. Rice (SUA) au făcut descoperiri esentiale care au dus la identificarea unui virus nou, virusul hepatitei C, a notat Comitetul Nobel într-un comunicat.
Anterior, descoperirea virusurilor hepatitei A și B au fost pași vitali, dar majoritatea formelor de transmitere prin sânge rămăseseră inexplicabile.
„Descoperirea virusului hepatitei C a dezvăluit cauza restului de cazuri de hepatită cronică și a făcut posibile teste de sânge și noi medicamente care au salvat milioane de vieți”, a scris comitetul. Lucrarea premiată a oamenilor de știință a avut loc între anii 1970 și 1990 și a permis medicilor să verifice sângele pacienților și să vindece multe dintre boli, a raportat Science Magazine.
Hepatita poate apărea si dupa consumul de alcool și droguri, infecții bacteriene, paraziți și tulburări autoimune în care sistemul imunitar atacă ficatul. Hepatitele A și E cauzează de obicei boli pe termen scurt și se transmit prin alimente sau apă contaminate cu materii fecale. Hepatita B și C, pe de altă parte, poate duce la infecții cronice și se transmit prin sânge și alte fluide corporale.
Hepatită „non-A, non-B”
Medicul și geneticianul Baruch Blumberg a câștigat Premiul Nobel pentru medicină din 1976 pentru identificarea pentru prima dată a hepatitei B, o descoperire care a condus atât la teste de diagnostic pentru virus, cât și la un vaccin de succes, a scris comitetul. Cu toate acestea, chiar și după această descoperire, multe cazuri de hepatită cronică au continuat să apară la pacienții care au primit transfuzii de sânge, sugerând că un al doilea virus transmis de sânge ar putea provoca, de asemenea, boala.
Alter a descoperit că boala, pe care a numit-o hepatită „non-A, non-B”, putea fi transmisă de la oameni către cimpanzei, prin sânge, și avea caracteristicile unui virus. Ulterior, Houghton a condus lucrările de clonare a virusului și l-a numit hepatită C. Rice a examinat materialul genetic al virusului, cunoscut sub numele de ARN, și a efectuat experimente de inginerie genetică pentru a afla cum agentul patogen cauzează hepatita la cimpanzei și la oameni. Aceste experimente au dezvăluit că unele forme ale virusului nu cauzează boli, dar o formă „activă” cu caracteristici genetice specifice o face.
Colectiv, descoperirile celor trei oameni de știință au condus la dezvoltarea unor teste de sânge foarte sensibile și a unor medicamente antivirale pentru hepatita C; noile tratamente pot vindeca aproximativ 95% dintre pacienții cu hepatită C, a raportat Science Magazine.
„Pentru prima dată în istorie, boala poate fi vindecată acum, ridicând speranța de a eradica virusul hepatitei C din populația lumii”, a scris Comitetul Nobel.
Acestea fiind spuse, aproximativ 71 de milioane de oameni trăiesc încă cu infecții cronice cu hepatită C, la nivel mondial, iar Organizația Mondială a Sănătății estimează că 400.000 de oameni au murit din cauza acestei boli în 2016, potrivit Science Magazine.