Povestea impresionantă a unui profesor nevăzător care cântă la zece instrumente: „Nu mi-a fost ușor să știu că din cauza unei neglijențe medicale mi-am pierdut vederea” – FOTO
Povestea impresionantă a unui profesor nevăzător care cântă la mai multe instrumente. Eusebiu Cristian Toma are 26 de ani și este profesor de muzică și profesor preparator la Liceul Special Moldova din Târgu Frumos. Acesta este aproape orb, vede doar 20 la sută umbrele oamenilor și lumina
Cu toate că are această deficiență de vedere, este un maestru în interpretare instrumentală, care a reușit să învețe singur să cânte la nu mai puțin de zece instrumente, mai exact fluierul, cavalul, ocarina, clarinetul, cimpoiul, fluierele îngemănate, tilinca, saxofonul, taragotul și naiul.
Acest profesor nevăzător care cântă la mai multe instrumente a demonstrat tuturor că îți poți atinge idealurile
Eusebiu Cristian Toma a învățat la Liceul Special Moldova din Târgu Frumos, iar ulterior a continuat studiile la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, pe specializarea nai. A ales să studieze acest instrument, deoarece este unul destul de greu și a vrut să facă asta ca o provocare. În prezent, este profesor de muzică și profesor preparator la liceul unde a învățat, pe care îl consideră acasă.
„Am absolvit Universitatea Națională de Arte «George Enescu» din Iași, pe specializarea nai, după care am studiat un an la Departamentul de comunicare și relații publice la Cluj și m-am hotărât să mă întorc la școala de unde a început totul pentru mine sau, cum îmi place mie să-i spun, acasă, Liceul Special Moldova din Târgu Frumos.
Am luat această hotărâre pentru că nu e nimic mai frumos decât să te întorci într-un loc în care ai copilărit, doar ca să îți dai seama cât de mult ai crescut și câte amintiri frumoase ai adunat de-a lungul anilor și vreau ca și copiii care vin din urmă să aibă parte de cel puțin la fel de multe experiențe de neuitat ca mine. Sunt aici pentru copii pentru că au de învățat de la mine și am de învățat de la ei, sunt aici pentru că știu de ce au nevoie copiii, fiindcă atunci când mă uit la ei, deși sunt nevăzător, mă văd pe mine”, adaugă Eusebiu Cristian Toma.
Tânărul este originar din Botoșani, iar de-a lungul celor trei ani, cât a studiat în Iași, a locuit în chirie la o doamnă care îl ducea și aducea în fiecare zi de la facultate. După ce a finalizat studiile cu succes a ales să studieze, timp de un an, Comunicare Și Relații Publice în Cluj-Napoca. A vrut să plece cât mai departe de casă pentru a reuși să se descurce pe cont propriu și a reușit.
„Nu mi-a fost greu să mă mut singur pentru că eu am fost motivat să mă descurc fără ajutor, să fiu lăsat să îmi iau puțin viața în propriile mâini și să învăț să fac cât mai multe lucruri de capul meu. Acesta a fost și motivul pentru care am plecat un an la Cluj, ca să stau departe de casă, fără cineva mereu în dreapta mea.
La Iași am stat în chirie la o doamnă pensionară care mă ducea și mă aducea de la facultate, ca să fie părinții mei împăcați cu gândul că sunt în siguranță, dar la Cluj am stat la cămin, singur și a fost o experiență care pe plan personal m-a ajutat enorm și m-a făcut să capăt încredere în mine și mi-am dovedit că pot face multe lucruri și că sunt și mai multe pe care le pot face, dacă ies din zona mea de confort”, povestește Eusebiu Cristian Toma.
Contrar condiției sale, tânărul este o persoană foarte implicată în toate activitățile pe care le face
Anul acesta, Eusebiu Cristian Toma a devenit cadru didactic la Liceul Special Moldova din Târgu Frumos, care pentru el este a doua casă. A studiat timp de zece ani în această instituție, iar acum își dorește să fie mai mult decât un dascăl pentru elevii săi. Tânărul este profesor de muzică și profesor preparator, ceea ce înseamnă că îi ajută pe copii la învățarea alfabetului Braille și multe altele.
„Sunt profesor la Liceul Special Moldova din Târgu Frumos, liceu care mi-a fost, îmi este și îmi va fi a doua casă, eu având și experiența de 10 ani ca elev în cadrul acestei instituții. Aici am învățat din clasa a 3-a până la absolvirea liceului și am strâns atât de multe amintiri.
Sunt profesor de muzică și profesor preparator, în sensul că lucrez cu copiii pe orice au nevoie, de la muzică, la învățarea alfabetului braille, alfabet specific nevăzătorilor, la orientare, acomodarea cu laptopul și cu telefonul, pentru că noi avem, acum, cu ajutorul tehnologiei posibilitatea ca, folosindu-ne de anumite programe care funcționează pe baza unor voci sintetice ce ne citesc tot ce ar trebui să vedem pe ecran, să ne descurcăm de 100 de ori mai bine în societate. Sunt aproape în întregime orb, mai zăresc lumini și umbre, suficient cât să îmi dau seama dacă e lumină sau întuneric afară, dacă e soare sau înnourat sau dacă trec pe lângă o mașină. Din păcate, nu suficient de mult încât să mă ajute vizibil în trafic. Tot pe baston mă bazez”, spune Eusebiu Cristian Toma.
- a mutat singur în Târgu Frumos pentru a fi pe picioarele lui. A fost nevoit să gătească și a trebuit să învețe drumul pe de rost până la școala unde este profesor. Nu i-a fost ușor, însă a dat dovadă de foarte multă ambiție și perseverență.
„Problemele reale cu care m-am confruntat au fost, mai degrabă, personale decât profesionale, fiind nevoit să mă mut singur, eu fiind de loc din Botoșani, Târgu Frumos aflându-se cam la 80 de kilometri distanță de mine, iar opțiunea ca ai mei să stea cu mine a ieșit din start din calcul pentru că eu vreau să fiu pe picioarele mele. A trebuit să învăț să îmi fac de mâncare, să parcurg traseul până la școală și înapoi acasă, să nu dau foc la bucătărie de fiecare dată când îmi pun un ou la fiert și să-mi conving părinții că pot să stau singur mai mult de trei zile fără să găsească tot apartamentul cu susu-n jos, plus multe altele.
Nu am vrut să fie ușor, pentru că din lucrurile ușoare nu înveți mare lucru, iar eu mi-am dorit întotdeauna să mă descurc singur și să demonstrez că faptul că nu văd e o provocare menită să mă motiveze mai mult, nu să mă descurajeze pe zi ce trece. Iubesc la meseria mea faptul că pot lăsa ceva frumos în urmă, că la sfârșitul unei zile am adus un zâmbet pe fața unui copil, că cineva pune capul pe pernă fericit că domnul profesor l-a învățat și i-a arătat un lucru nou”, mai spune Eusebiu Cristian Toma.
A reușit să studieze zece instrumente de-a lungul anilor:
„Orga a fost pentru mine semnul pe care Dumnezeu mi l-a arătat ca să îmi dau seama că am talent la muzică”
Eusebiu Cristian Toma s-a născut prematur, la șapte luni, iar medicii nu l-au protejat corespunzător în incubator, iar din acest motiv i-a fost arsă retina în proporție de 90 la sută.
„Greutăți au tot fost, m-am lovit de ele, nu mi-a fost ușor să știu că din cauza unei neglijențe medicale mi-am pierdut vederea. Eu m-am născut prematur, mai exact la șapte luni și, pentru că nu m-au protejat medicii la incubator, mi-au ars, în procent de 90 la sută, retina. Am învățat însă să trec peste faptul că oamenii se mai uită cu milă sau ciudat la mine, am învățat să mă axez pe ce pot să fac și să nu mă plâng pentru ce nu pot să fac și să transform dizabilitatea pe care o am într-o ocazie de a deschide și alți ochi, chiar dacă îi am închiși pe ai mei”, declară tânărul.
Contrar condiției sale, Eusebiu Cristian Toma este un tânăr foarte talentat, care a reușit să studieze zece instrumente muzicale, acestea fiind fluierul, cavalul, ocarina, clarinetul, cimpoiul, fluierele îngemănate, tilinca, saxofonul, taragotul și naiul.
„Am început cu orga pe la nouă ani sub îndrumarea domnului profesor Laurențiu Palade, căruia îi sunt cât se poate de recunoscător și pe care îl port în sufletul meu ca și pe toți oamenii care mi-au ieșit în cale de-a lungul vieții și au avut un rol în viața mea.
Orga a fost pentru mine semnul pe care Dumnezeu mi l-a arătat ca să îmi dau seama că am talent la muzică, după care m-am axat pe instrumentele de suflat, începând cu vârsta de 11 ani, și așa am intrat în lumea instrumentelor tradiționale alături de domnul profesor Enciu Ioan cu care am studiat fluierul, cavalul, ocarina, clarinetul, cimpoiul, fluierele îngemănate, tilinca, saxofonul, un pic și taragotul, după care, odată intrat la Universitatea Națională de Arte «George Enescu», am început să studiez naiul, una din cele mai mari provocări din viața mea, dar alături de domnul profesor Ion Negură i-am venit de hac și acestui instrument, ca să zic așa.
Nu am învățat chiar singur, doar mi-am găsit determinarea de a merge înainte și de a nu mă da bătut niciodată, oricât de mare e prăpastia în care mă arunc, iar părinții mi-au fost alături la fiecare pas, trup și suflet. Ei mi-au achiziționat fiecare instrument și mi-au plătit fiecare oră de muzică și au fost cu mine peste tot, oricât de multă oboseală li se putea citi în privire și oricât de multe ore de muncă apăsau pe ei”, mai spune Eusebiu Cristian Toma.
La vârsta de 15 ani, tânărul a descoperit că este pasionat și de hip-hop. Acesta își scrie singur versuri, înregistrează piesele și le încarcă pe canalul său de YouTube. Și-a improvizat un mini-studio unde se desfășoară și dă frâu liber creativității.
„În paralel, am descoperit și pasiunea pentru hip-hop undeva pe la 15 ani, pasiune care mă urmărește și în ziua de azi. Îmi scriu versuri, îmi înregistrez piese și le urc pe YouTube, pe canalul meu Sebyan Official. Iubesc când oamenii rezonează cu ce scriu, intră în stările mele, se regăsesc și îi ajut să treacă peste stările lor.
Indiferent de unde am fost și ce am făcut, rap-ul a făcut parte din mine și eu din el, mi-am luat microfonul la Cluj, mi-am improvizat un mini-studio și acolo, iar acum l-am adus la Târgu Frumos și intenționez ca printre picături să nu-mi las pasiunea pentru rap să moară”, spune profesorul nevăzător care cântă la mai multe instrumente, Eusebiu Cristian Toma.