Poluarea aerului si creierul. Cum iti afecteaza functia cognitiva calitatea aerului
Poluarea aerului este un motiv de ingrijorare la nivel mondial. Datele sunt mai mult decat alarmante. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, 9 din 10 oameni respira aer poluat. Calitatea slaba a aerului nu are efect doar asupra sistemului respirator. Cel mai recent studiu arata ca poluarea aerului este asociata si cu declinul cognitiv.
Sunt tot mai multe dovezi care arata ca poluarea aerului poate creste riscul bolii Alzheimer. Un nou studiu sugereaza ca particulele poluante minuscule transportate de aerul murdar pot intra in creier, contribuind la declinul cognitiv.
Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), 9 din 10 oamenii din toata lumea respira aer foarte poluat. Poluarea aerului inconjurator este un factor de risc important pentru diverse probleme de sanatate. Important, calitatea slaba a aerului contribuie la milioane de decese la nivel global pe an.
Poluarea aerului si boala Alzheimer
Este usor sa intelegem cum aerul pe care il respiram poate afecta sistemul nostru respirator. Insa poate fi mai greu de inteles daca are impact asupra sanatatii altor organe majore. Tot mai multe studii sugereaza ca poluarea aerului este asociata cu declinul cognitiv si ca poate contribui la numarul tot mai mare de cazuri de boala Alzheimer.
De exemplu, un studiu publicat in 2018 a aratat ca persoanele cu cea mai mare expunere la poluantii atmosferici au un risc mai mare de dementa. O alta cercetare a mers pana acolo incat a sustinut ca poluarea aerului provoaca aproximativ o cincime din cazurile de dementa.
Un nou studiu aparut recent in revista Brain se adauga la dovezile care leaga calitatea proasta a aerului de boala Alzheimer. De asemenea, subliniaza un potential mecanism prin care poluantii pot afecta functia creierului. „Acesta este primul studiu care a aratat intr-adevar, intr-un model statistic, ca poluarea aerului a fost asociata cu modificarile creierului oamenilor si ca acele schimbari au fost apoi legate de scaderi ale performantei memoriei”, spune Andrew Petkus, co-autorul studiului. Petkus este profesor asistent de neurologie clinica la Keck School of Medicine de la Universitatea din Los Angeles.
Particulele fine din gazele de esapament se pot acumula in creier
Cercetatorii au analizat datele a 998 de femei participante, cu varste intre 73 si 87 de ani. Subiectii au facut doua scanari ale creierului, la 5 ani distanta, ca parte a studiului mai mare. In cursul cercetarii, anchetatorii au oferit fiecarei scanari creierului un scor de declin cognitiv. Au facut acest lucru folosind un model de invatare automata care a folosit date de la scanarile cerebrale ale persoanelor cu boala Alzheimer.
Apoi, echipa a combinat aceste informatii cu date despre locul in care au trait participantii la studiu si cu informatii despre nivelurile de poluare din zonele respective. Aceasta din urma masura le-a permis anchetatorilor sa determine aproximativ gradul de expunere al participantilor la poluarea particulelor fine.
Particulele fine ajung in aerul ambient prin fum si gaze de esapament. Deoarece aceste particule pot ramane in aer mult timp, acestea sunt usor inhalabile. Asta inseamna ca se pot acumula in cantitati nesanatoase in organism, inclusiv in interiorul creierului.
Inca o piesa in puzzle-ul bolii Alzheimer
Analizand toate aceste date, cercetatorii au descoperit ca exista o legatura intre particulele poluante fine si deficientele cognitive. De exemplu, riscul de a avea probleme de memorie este mai mare cu cat o persoana este expusa mai mult. Aceasta asociere a ramas chiar si dupa ce anchetatorii si-au ajustat analiza. Ei au tinut cont de factori precum venitul, nivelul de educatie, locatia geografica si starea fumatului.
Din acest motiv, autorii studiului cred ca o acumulare de particule PM2.5 in creier poate contribui la procesul de declin cognitiv. „Speranta noastra este ca prin intelegerea mai buna a modificarilor cerebrale cauzate de poluarea aerului, cercetatorii vor putea dezvolta interventii pentru a ajuta oamenii cu declin cognitiv sau cu risc”, spune Petkus.
„Acest studiu ofera o alta piesa din puzzle-ul bolii Alzheimer prin identificarea unor modificari ale creierului care leaga poluarea aerului si declinul memoriei. Fiecare studiu de cercetare ne face cu un pas mai aproape de rezolvarea epidemiei bolii Alzheimer”, a mentionat Andrew Petkus.