Plan special pentru o construcție-monument, un mare simbol pentru orașul Iași! Sunt pregătite lucrări spectaculoase

La Iași, este pregătit un plan special pentru o construcție, monument istoric, un adevărat simbol al urbei! Pe masa specialiștilor de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice se află proiectul privind restaurarea statuii ecvestre a lui Ștefan cel Mare, amplasată în fața Palatului Culturii

Plan special, la Iași, pentru un monument istoric, simbol al urbei! Specialiștii de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice (CZMI), Direcția Județeană pentru Cultură (DJC), au primit, spre aprobare, proiectul privind restaurarea statuii ecvestre a lui Ștefan cel Mare, amplasată în fața Palatului Culturii. Totul se află în fața Documentației Tehnice pentru obținerea Autorizației de Construire (DTAC). Ultima documentație depusă la CZMI este din 15 martie 2024. Elaborator, respectiv proiectant, figurează arh. Bogdan Mihul, arh. Diana Zaharia, respectiv S.C. Mihul S.R.L. Beneficiar este Primăria Municipiului Iași.

Plan special pentru o construcție-monument, un mare simbol pentru orașul Iași!

Municipalitatea a inițiat, încă din septembrie 2023, o achiziție directă, pe platforma Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP), pentru contractarea serviciilor de proiectare privind restaurarea statuii domnitorului Ștefan cel Mare din fața Palatului Culturii din Iași. Valoarea este de 70.000 de lei, fără TVA. Contractul a fost semnat cu firma Mihul S.R.L, administrată de Ionuț Bogdan Mihul.

„Ideea amplasării în fața vechiului Palat a unei statui a domnitorului Ștefan cel Mare a apărut în anul 1856. Încă de pe atunci, cu trei decenii înainte de concretizarea ideii, se cunoştea în detaliu cum va arăta statuia şi unde va fi amplasată. Se ştia că va fi înălţat, în Piaţa Palatului, un monument din bronz, împodobit cu basoreliefuri «înfăţişătoare a faptelor» marelui voievod, care urma să fie executat, în străinătate, de către un artist renumit”, arăta regretatul istoric Sorin Iftimi.

Acesta mai reliefează că: „În acest scop, Gheorghe Asachi făcuse «desenul cuviincios» şi descrierea istorică. Este consemnat şi faptul că înălţimea statuii, cu cal şi călăreţ, plasată pe un piedestal de granit roşu, urma să aibă o înălţime de 16 palme domneşti (cca. 4 m). Costul lucrărilor a avea să fie de 16 000 galbeni (sau 52 000 de taleri). Proiectul, aprobat de caimacam, a fost trimis unor mari artişti recunoscuţi din mai multe ţări”.

La concurs s-au înscris artişti din Roma, München şi Berlin.

Celebrarea solemnă a naţiunii române la mormântul lui Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Putna

Ideea a fost reluată abia după 1871, în contextul discuţiilor despre „celebrarea solemnă a naţiunii române la mormântul lui Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Putna” (aflată în teritoriul ocupat de austrieci, după 1775). Abia în 1875, s-a constituit comisia care a deschis listele de subscripţie publică.

„În cele din urmă, statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare, din bronz, a fost realizată, la Paris, de sculptorul Emmanuel Frémiet în 1881. Monumentul a fost inaugurat la 1883. Amplasarea sa nu este întâmplătoare. A fost ales locul în care fuseseră cândva curţile domneşti, care au cunoscut o însemnată fază de construcţie şi în domnia lui Ştefan cel Mare. În faţa statuii se află Biserica «Sf. Nicolae-Domnesc», înălţată de Ştefan vodă la 1492, în care au fost încoronaţi domnii Moldovei vreme de trei secole. Cu ocazia dezvelirii statuii voievodului, Uliţa Mare, care îşi are capătul în apropierea monumentului, principala arteră a Iaşilor, a primit denumirea de strada Ştefan cel Mare”, mai evidenția istoricul Sorin Iftimi.

Așadar, vorbim de un plan special pentru o construcție-monument, un mare simbol pentru orașul Iași!