Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei și cufărul pentru joben al lui Mihail Kogălniceanu, la Palatul Culturii din Iași

O nouă micro-expoziție din seria „Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei” și „Cufărul pentru joben al lui Mihail Kogălniceanu”, la Palatul Culturii din Iași. Tema îl aduce în prim-plan pe marele om politic Kogălniceanu, în contextul împlinirii a 130 de ani de la trecerea în eternitate a marelui om politic

Complexul Muzeal Național „Moldova” (CMNM) Iași continuă seria micro-expozițiilor „Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei”, cu o temă ce îl aduce în prim-plan pe marele om politic Mihail Kogălniceanu, în contextul împlinirii a 130 de ani de la trecerea în eternitate a marelui om politic. Astfel, în perioada 25 martie-24 iunie 2021, la Palatul Culturii din Iași, sub genericul „Conu’ Mihalache și moda pariziană”, publicul va putea admira un cufăr pentru joben, o piesă ce a aparținut lui Mihail Kogălniceanu, și care acum face parte din colecțiile Muzeului Memorial „Mihail Kogălniceanu”.

Micro-expoziția va putea fi vizitată în spațiile Muzeului de Istorie a Moldovei din cadrul Palatului Culturii Iași

Această cutie pentru pălării, tip „portbagaj pentru călătorie”, este confecționată din lemn îmbrăcat în piele de crocodil. Capacul său este prevăzut cu un mâner din piele pe care este ștanțat numele producătorului și adresa atelierului: „A. Delion, Papis, 21*23 Passage Jouffroy”. De altfel, acest „port-bagaj” este într-o bună stare, păstrând și ornamentele din alamă, originale, lipsindu-i doar cheia pentru încuietoare. Interiorul cutiei este capitonat cu o pânză pe care se află inscripționat, pe unul dintre pereți, Brevete S.G.D.G. Expresia înseamnă „Breveté Sans Garantie Du Gouvernement”, legea din Franța anului 1844 stipulând că brevetele trebuie emise „fără garanție guvernamentală”. Pălărierul Delion și asociatul său, Caron, deschiseseră un magazin de pălării și accesorii pentru acestea în 1847, odată cu inaugurarea celebrului Passage Jouffroy.

După cum ne indică inscripționarea inițialelor sale, MK, pe capacul cutiei, diplomatul român făcea parte din clientela loială a acestui atelier faimos pentru eleganța pălăriei de mătase numită joben. Micro-expoziția va putea fi vizitată în spațiile Muzeului de Istorie a Moldovei, cu biletul aferent acestuia, fiind accesibilă între orele 10:00-17:00 (de marți până duminică; accesul ultimului vizitator la 16:30), cu respectarea normelor sanitare impuse în această perioadă.

Mihail Kogălniceanu a fost un om politic de orientare liberală, avocat, istoric și publicist

Mihail Kogălniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iași, Moldova – d. 1 iulie 1891, Paris, Republica Franceză) a fost un om politic de orientare liberală, avocat, istoric și publicist român originar din Moldova, care a devenit prim-ministru al României la 11 octombrie 1863, după Unirea din 1859 a Principatelor Dunărene în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, și mai târziu a servit ca ministru al Afacerilor Externe sub domnia Regelui Carol I. A fost de mai multe ori ministru de Interne în timpul domniilor lui Cuza și Carol. A fost unul dintre cei mai influenți intelectuali români ai generației sale (situându-se pe curentul moderat al liberalismului).

Fiind un liberal moderat, și-a început cariera politică în calitate de colaborator al prințului Mihail Sturdza, în același timp ocupând funcția de director al Teatrului Național din Iași și a publicat multe opere împreună cu poetul Vasile Alecsandri și activistul Ion Ghica. A fost redactor-șef al revistei Dacia Literară și profesor al Academiei Mihăilene. Kogălniceanu a intrat în conflict cu autoritățile din cauza discursului inaugural cu tentă romantic-naționalistă susținut în anul 1843. A fost unul dintre ideologii Revoluției de la 1848 în Moldova, fiind autorul petiției „Dorințele partidei naționale din Moldova”.