Persoanele cu demență au un risc mai mare de COVID-19

Un studiu condus de cercetătorii Case Western Reserve University a constatat că pacienții cu demență prezentau un risc semnificativ crescut de COVID-19, iar riscul era mai mare mai ales pentru afro-americanii cu această boală a creierului.

Revizuind dosarele medicale electronice a 61,9 milioane de adulți din Statele Unite, cercetătorii au descoperit că riscul de a contracta COVID-19 a fost de două ori mai mare pentru pacienții cu demență decât pentru cei fără aceasta boala – în timp ce printre cei cu demență, afro-americanii au avut un risc de aproape trei ori mai mare de a fi infectat cu COVID-19.

De ce persoanele cu demență au un risc mai mare de COVID-19?

În plus, pacienții cu demență care au contractat COVID-19 au avut rezultate semnificativ mai slabe în ceea ce privește internările și decesele decât cei care au avut infectia, dar nu și demență.

Studiul a fost publicat pe 9 februarie de Alzheimer & Dementia: Journal of the Alzheimer’s Association și subliniază necesitatea de a proteja persoanele cu demență – în special afro-americani – ca parte a strategiei de control a pandemiei.

Se estimează că 5,8 milioane de americani au vârsta de 65 de ani și peste și 50 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu Alzheimer și alte forme de demența, potrivit Asociației Alzheimer.

„Rezultatele noastre subliniază cât de important este să protejăm persoanele cu demență de dobândirea SARS-CoV2, deoarece acestea prezintă un risc mai mare de boală severă decât cele fără demență”, a declarat co-autorul studiului, Pamela Davis, decan emerit al Case Western Reserve School de Medicină. Acești pacienți pot constitui o altă categorie vulnerabilă. Cu toate acestea, este nevoie de mai multă muncă pentru a înțelege mecanismul prin care se produce acest lucru.

Autorii studiului au emis ipoteza că riscul de COVID-19 ar fi mai mare pentru pacienții cu demență din mai multe motive: persoanele cu demență pot fi mai susceptibile la contractarea COVID-19 din cauza afectării barierei hematoencefalice care poate permite anumitor viruși și bacterii să ajungă la creier mai ușor.

Demența poate interfera cu capacitatea unei persoane de respecta gesturile de protectie

În plus, demența poate interfera cu capacitatea unei persoane de a purta o mască, de a se distanța fizic de ceilalți sau de a-și curăța frecvent mâinile. Mai mult, afecțiuni precum bolile cardiovasculare, diabetul, obezitatea și hipertensiunea sunt factori de risc atât pentru demență, cât și pentru COVID-19 și sunt asociați cu rezultate mai slabe.

„În numele milioanelor de oameni care trăiesc cu Alzheimer și alte tipuri de demența pe care le reprezentăm, aceste descoperiri preliminare sugerează o realitate înspăimântătoare a vulnerabilităților asociate demenței”, a declarat Maria Carrillo, șef al științei al Asociației Alzheimer. Este esențial să dezvoltăm și să punem în aplicare strategii care să asigure un echilibru între menținerea oamenilor, în special a rezidenților de îngrijire pe termen lung, în siguranță împotriva COVID-19, dar și protejarea acestora împotriva daunelor legate de sănătate asociate izolării sociale.

Cercetătorii au examinat dosarele medicale electronice (fără informații de identificare) de la 360 de spitale și 317.000 de furnizori la nivel național, reprezentând 20% din populația SUA. Din cei 61,9 milioane de adulți din populația studiată, mai mult de un milion au avut demență, 15.770 au avut COVID-19 și 810 le-au avut pe ambele.

„Disponibilitatea unei baze de date atât de mari de-identificate a fișelor medicale electronice ale pacienților, analizată prin tehnici informatice moderne, a dat studiului nostru o mare putere de a detecta vulnerabilitățile în grupurile de boli ale pacienților”, a spus Xu.

Rezultatele studiului

Cercetătorii au ajustat, de asemenea, datele pentru a ține cont de factori precum vârsta, sexul, rasa, alte condiții de sănătate și dacă indivizii locuiau într-un azil de bătrâni sau nu. Au folosit un raport de cote ajustat pentru a determina riscul.

În timp ce, în general, șansele de a contracta COVID-19 au fost de două ori mai mari la pacienții cu demență comparativ cu cei fără demență, riscul a variat în funcție de afecțiune. Pacienții cu demență vasculară au avut cel mai mare risc – cu șanse de peste trei ori mai mari – urmat de pacienții cu demență presenilă, demență senilă, boala Alzheimer și demență post-traumatică.

Cotele afro-americanilor cu demență care contractează COVID-19 au fost de aproape trei ori mai mari decât pentru caucazienii cu demență. În general, genul nu a avut efecte suplimentare asupra riscului de COVID-19 la pacienții cu demență, în timp ce vârsta nu a avut efecte suplimentare la pacienții cu demență în general și în mod specific Alzheimer.

Riscul general de spitalizare pe parcursul celor șase luni pentru adulții cu COVID-19 a fost de 25,17%. Dar în rândul pacienților cu COVID-19 și demență, 59,26% au fost spitalizați, iar procentul a fost chiar mai mare – 73,08% – în rândul pacienților afro-americani, comparativ cu 53,85% dintre caucazienii cu ambele afecțiuni.

Riscul general de mortalitate pentru pacienții cu COVID-19 a fost de 5,64%. Dar dintre cei care au avut și demență, 20,99% au murit, cu procent mai mare pentru afro-americani (23,08%) decât pentru caucazieni (19,23%).