Pentru creștinii ortodocși a început Postul Nașterii Domnului! Ce tradiții și obiceiuri se respectă în cele 40 de zile de abstinență și rugăciune
Vineri, 15 noiembrie 2023, pentru creștinii ortodocși începe Postul Nașterii Domnului, cunoscut drept Postul Crăciunului. Acesta are o durată de 40 de zile și îi pregătește pe creștini pentru sărbătoarea Nașterii Domnului. Postul Nașterii Domnului este unul dintre cele 4 posturi de pe cuprinsul anului, fiind al doilea ca lungime, ca importanță, dar și ca asprime, pe primul loc situându-se Postul Paștelui.
A început Postul Nașterii Domnului. Ce semnificație au cele 40 de zile de abstinență
Începând de astăzi, 15 noiembrie 2024, creștinii ortodocși au intrat în Postul Crăciunului. Acesta este unul dintre cele mai importante posturi de peste an și are o durată de 40 de zile, încheindu-se în Ajunul Nașterii Domnului. Postul are menirea de a-i pregăti sufletește pe ortodocși să întâmpine Nașterea Domnului. De aceea, în această perioadă, creștinii ortodocși pot consuma doar alimente de origine vegetală. Această perioadă de abstinență amintește de postul ținut de Moise în Vechiul Testament, care aștepta să primească cuvintele lui Mesia, scrise pe lespezile de piatră.
În Postul Crăciunului, în acest an, sunt cuprinse 14 zile de dezlegare la pește. În acest post, creștinii ortodocși pot consuma pește în fiecare sâmbătă și duminică, până la 20 decembrie. Astfel, se va putea consuma pește, mai exact, pe 21 noiembrie, 23 noiembrie, 24 noiembrie, 25 noiembrie și 30 noiembrie. Dezlegarea la pește continuă și în luna decembrie, mai exact, pe 1, 3, 5, 6, 7, 8, 12, 14 și 15 decembrie. În afara acestor zile, este interzis consumul de pește. În perioada 20 – 24 decembrie, Postul Nașterii Domnului devine mai aspru, pe 24 decembrie se ține post negru și se mănâncă doar seara, dar ceva frugal, precum grâu îndulcit cu miere, covrigi, turte și fructe.
Ce tradiții și obiceiuri respectă românii în Postul Crăciunului
Pe durata celor 40 de zile de post, creștinii ortodocși respectă o mulțime de tradiții și obiceiuri. Se crede că în Postul Nașterii Domnului este bine ca fetele nemăritate să bată pernele pentru a-și găsi ursitul cât mai repede. De asemenea, în zona Hațegului mai există un obicei ca în data de 16 noiembrie, când se sărbătorește Sfântul Matei, fetele necăsătorite să meargă la fântâna din centrul satului, unde aprind o lumânare pe care o pun pe marginea apei. Aceasta trebuie să se facă la cântatul cocoșului. Dacă ritualul se respectă întocmai, atunci, în apă se va reflecta chipul viitorului soț.
Există și un alt obicei pe care fetele tinere îl respectă pe durata postului. În fiecare zi adună câte o surcea, iar la finalul postului le aprind și gătesc un fel de mâncare preferat, iar astfel se vor căsători rapid. În zona Bucovinei se crede că persoanele care visează grâu verde pe durata Postului Nașterii Domnului vor avea un an nou bogat în toate. Se crede că la fel cum va fi vremea de Crăciun, așa va fi și primăvara care urmează.
Dacă va fi soare, atunci urmează o primăvară călduroasă, în cazul în care de Crăciun ninge, atunci primăvara va fi una rece și vântoasă. În unele zone ale țării există obiceiul ca la începutul Postului Crăciunului să se spele vasele cu cenușă sau leșie, pentru ca pe acestea să nu mai rămână nicio urmă de alimente de origine animală. În Postul Nașterii Domnului, care tocmai a început, este interzis să se facă nunți și, totodată, este interzis să se consume băuturi alcoolice. Pe 20 decembrie, de Ignat, femeile nu trebuie să spele rufe.
În această zi se obișnuiește să se taie porcul, iar sângele care se scurge din animalul sacrificat se crede că aduce belșug și îi apără pe cei ai casei de boli. Pe 24 decembrie există superstiția că nu se dă nimic cu împrumut, iar gunoiul nu se scoate din casă, pentru a nu se arunca sporul casei.