Patronii din Iași sunt disperați și vând afacerile! Aduc angajați străini pentru că zilierii nu mai vor să muncească. Îi plătesc regește, dar nimeni nu se mai angajează în ferme – FOTO

Tot mai multe afaceri din Iași din mediul rural, deschise în urmă cu câțiva ani de tinerii cu spirit antreprenorial, sunt scoase la vânzare sau deja s-au închis. Motivul principal al deciziilor fermierilor de a renunța la micile afaceri este lipsa forței de muncă. Acest fenomen alarmant se observă și în alte domenii, precum construcții sau cel social

Tinerii din Iași cu spirit antreprenorial care au înființat afaceri în mediul rural, investind sute de mii de euro, acum renunță la ele din cauză că nu mai găsesc zilieri. Cei care au muncit mulți ani în ferme zootehnice sau în livezi, acum vor să vândă afacerile. Fenomenul alarmant cu care se confruntă patronii din Iași se simte în mai multe domenii. În construcții sunt deja angajați care provin din Asia, iar bonele din Iași sunt originare din Sri Lanka, Nepal sau Filipine. Bogdan Toma este unul din ieșenii care renunță la afacere din cauza lipsei angajaților. Vrea să obțină 500.000 de lei pe livada cu nuci înființată pe o suprafață de 5 hectare sau să facă un schimb de teren.

„Am decis să o vindem sau să facem schimb cu un teren pentru că nu mai avem cum să ne ocupăm de ea. În primul rând nu avem oameni cu care să muncim. Nu mai pot să îl pun pe tata sau pe vecinul să mă ajute în fiecare an cu lucrările. Noi o avem de aproape 5 ani și am observat că în toată această perioadă lucrurile s-au agravat în ceea ce privește forța de muncă. Pot să spun că la noi nu a fost vorba de bani, ci de lipsă de interes. Dacă veneau doi, trei oameni câteva zile să ne ajute la lucrări, după aceea lipseau o săptămână, cheltuiau banii ori plecau sezonier în străinătate”, susține Bogdan Toma, care spune că anul acesta a luat decizia de a vinde livada după ce a văzut că nu găsește pe nimeni care să îl ajute la treburile zilnice.

Fermierii din Iași au investit în afacerile din mediul rural sute de mii de lei

Bogdan Toma povestește că a fost și în satele vecine din comuna Ciortești să caute zilieri.

„Așa stând situația, am încercat să acoperim necesarul de oameni cu membrii familiei, dar nici așa nu se poate. În agricultură nu e așa simplu cum pare și banii nu se fac așa ușor. E multă muncă. Nu am găsit picior de om care să vină în livadă, în satele vecine. La bar erau tineri, dar nu au vrut să vină pentru că au zis că pleacă în străinătate. Cei care au 40-50 de ani și ar fi venit să muncească sunt deja plecați în străinătate. În sate au mai rămas bătrânii, care nu pot să muncească, și tinerii, care nu vor să muncească sau vin doar câteva zile la muncă și apoi nu mai vin”, susține Bogdan Toma.

Un alt ieșean care vrea să vândă ferma zootehnică tot din lipsă de angajați este Mihai Ciobotaru. Fermierul care are o fermă cu bovine de lapte spune că a renunțat treptat la efectiv pentru că are cum să se descurce doar cu familia.

„Aveam aproape 100 de capete, acum am ajuns la jumătate. Pun anunț să vină să lucreze, vine dimineața, vede ce are de făcut, pleacă pentru că spune că e muncă grea. Păi cum să fie la fermă? Ca la birou? Așa e în zootehnie, te murdărești, te trezești în fiecare zi la 5 dimineața. Eu nu mai pot să continui. Nu mai spun de nutrețuri, care s-au scumpit, sau de subvenții, care nu există. Vând ferma cu 50.000 de euro”, susține Mihai Ciobotaru, din comuna Focuri.

Unul dintre ieșenii care renunță la plantația cu fructe de pădure vrea să se orienteze spre zootehnie

Dacă unele afaceri au rezistat și au avut clienți constanți, altele s-au închis. Unii producători din Iași au renunțat la afacerile cu fructe de pădure și susțin că au întâmpinat prea multe piedici, precum lipsa forței de muncă, cererea tot mai scăzută din partea clienților sau pandemia de COVID-19. Iulian Pârâu, fondatorul brandului „Casa Alma”, de unde clienții puteau achiziționa produse ecologice, a decis să renunțe la plantația cu zmeură, din comuna Bârnova. Ieșeanul care a fost mai mulți ani angajat într-o multinațională a renunțat la jobul său pentru a deveni antreprenor în domeniul agricol. Însă, anul acesta a luat decizia de a renunța la plantația cu fructe de pădure. Acesta susține că mai multe motive au stat la baza deciziei sale de a renunța la plantația cu zmeură și mure și vrea să se orienteze spre altă afacere în agricultură.

„Analizăm, reanalizăm situația. Renunțăm la plantația cu zmeură și ne gândim să investim într-o fermă cu struți, poate mă duc să lucrez din nou în publicitate”, susține Iulian Pârâu.

Iulian Pârâu, producător de fructe de pădure, din Iași: „Sunt multe piedici în astfel de afaceri”

Ieșeanul povestește că problemele cu care s-a confruntat de-a lungul celor 7 ani în care a derulat afacerea cu fructe de pădure ecologice l-au determinat să renunțe la producția de zmeură.

„Sunt multe piedici în astfel de afaceri. Cea mai mare este lipsa personalului. În viitorul apropiat vor dispărea toți producătorii onești din acest motiv. Noi avem un client care de ani de zile cumpără de la noi. Știe ce cumpără de la noi pentru că atunci când spunem că am făcut totul ecologic așa e. Suntem dezamăgiți. Vin persoane care au lucrat în străinătate și se așteaptă să lucreze la birou, pe salarii foarte mari. În agricultură nu e așa, mai ales în agricultura ecologică. O soluție era asocierea, pentru că degeaba mă duc eu cu 300 de kilograme de zmeură în supermarketuri. Nu le vrea nimeni. Altceva e când mergi cu 3 tone. Dar producătorii nu înțeleg cât de importantă e asocierea”, susține Iulian Pârâu.

Până la data de 5 iulie 2021, tinerii din Iași care s-au întors din străinătate și vor să devină fermieri cu ajutorul banilor europeni pot depune cererile în cadrul submăsurii 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri.

Lipsa forței de muncă este principalul motiv care determină producătorii din Iași să renunțe la afacerile din agricultură

Din cauză că zmeura ecologică este un produs extrem de perisabil și trebuie culeasă la momentul potrivit, este nevoie și de un număr mai mare de persoane care să o culeagă. Pentru că producătorii nu au găsit constant zilieri, acest lucru a determinat scăderea cantității culese și vândute. Chiar dacă îi plătea bine ieșeanul, spune că nu găsea un număr suficient de persoane care să îl ajute la cules.

„La zmeură, de exemplu, la suprafața pe care o avem, un hectar cu fructe ecologice, dacă nu ai oameni cu care să culegi, recolta e compromisă. Nu am găsit mereu oameni. În plus, sunt alte piedici pentru micii producători. Noi am testat 26 de soiuri de zmeură, aduse din Canada. Noi am fost primii din Moldova care am scos producție de smochine, caise mov. Noi am adus niște soiuri de măr vechi, cultivate începând cu anul 1870, soiuri de păr cu miezul roșu, cu gust de busuioc. Românul nu a fost interesat de ele, a renunțat la ele pentru că sunt prea mici. Pandemia ne-a afectat și pe noi, chiar dacă credeam că nu ne va afecta. Sunt familii care au rămas fără locurile de muncă și nu mai cumpără de la noi”, mai spune Iulian Pârâu.

În Iași sunt plantații ecologice pe o suprafață de aproximativ 228.000 de hectare.