Organizaţia Mondială a Turismului: 2020 a fost cel mai rău an din istoria turismului

Turismul mondial a suferit grav în 2020, care a devenit cel mai rău an din istoria acestei industrii. Călătoriile internaţionale au scăzut cu 74%, în comparaţie cu 2019, potrivit ultimelor date ale Organizaţiei Mondiale a Turismului (ONWTO).

Cei mai mulţi experţi nu se aşteaptă la o revenire a nivelului de dinaintea pandemiei înainte de 2023.

2020 a fost cel mai rău an din istoria turismului

Turismul mondial s-a confruntat în 2020 cu cel mai nefast an înregistrat vreodată, Organizaţia Mondială a Turismului (UNWTO) anunţând o reducere cu 74% a numărului de sosiri internaţionale, în urma introducerii restricţiilor de călătorie şi a scăderii cererii, ca urmare a pandemiei de coronavirus (Covid-19).

Destinaţiile din întreaga lume au înregistrat cu un miliard mai puţine sosiri internaţionale în 2020 decât în anul precedent, din cauza scăderii fără precedent a cererii şi a restricţiilor de călătorie pe scară largă.

Potrivit celui mai recent Barometru al Turismului Mondial al OMT, prăbuşirea călătoriilor internaţionale reprezintă o pierdere estimată de 1,3 trilioane de dolari – de peste 11 ori pierderea înregistrată în timpul crizei economice mondiale din 2009.

Criză a pus în pericol între 100 şi 120 de milioane de locuri de muncă în turism, multe dintre ele în întreprinderi mici şi mijlocii. Partea proastă este că nici 2021 nu a început sub auspicii prea bune. Din cauza pandemiei, multe ţări au reintrodus acum restricţii de călătorie, unele şi mai stricte. Acestea includ testarea obligatorie, carantina şi, în unele cazuri, închiderea completă a frontierelor, toate cântărind greu reluarea călătoriilor internaţionale.

Lansarea vaccinului anti Covid-19 este de aşteptat să contribuie la restabilirea încrederii consumatorilor, la reducerea restricţiilor de călătorie şi la normalizarea călătoriilor, care e preconizata însă abia pentru anul următor.

„Deşi s-au făcut multe lucruri pentru a face posibilă călătoria internaţională sigură, suntem conştienţi că criza este departe de a fi terminată. Armonizarea, coordonarea şi digitalizarea măsurilor Covid-19 de reducere a riscurilor legate de călătorii, inclusiv testarea, urmărirea şi certificatele de vaccinare, sunt lucruri esenţiale pentru promovarea călătoriilor în condiţii de siguranţă şi pregătirea pentru recuperarea turismului odată ce condiţiile o permit”, a declarat Zurab Pololikashvili, secretarul general al OMW.

Perspectivele pentru 2021 sunt mixte. Aproape jumătate din experţii care au răspuns sondajului UNWTO (45%) se aşteaptă la perspective mai bune în 2021, comparativ cu 2020, iar 25% se aşteaptă la o performanţă similară, în timp ce 30% la o înrăutăţire a rezultatelor în acest an.

Cei mai mulţi experţi nu se aşteaptă la o revenire a nivelului de dinaintea pandemiei înainte de 2023.

Scădere la jumătate a sosirilor şi înnoptărilor în unităţile de cazare din România

Numărul sosirilor în structurile de primire turistică din România, precum şi cel al înnoptărilor a scăzut cu peste jumătate în primele 11 luni din 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă din anului anterior, arata datele publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În perioada respectivă, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică au însumat aproape 6 milioane, în scădere cu 51,8% faţă de perioada similară din anul anterior. În acest interval, 92,7% au reprezentat sosirile turiştilor romani, iar 7,3% ale celor străini.

La capitolul înnoptări, în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2020, a fost înregistrat un număr de 13,819 milioane, în scădere cu 51% comparativ cu datele consemnate în primele 11 luni din 2019. Din numărul total, înnoptările turiştilor romani în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 93,1%, restul până la 100% fiind înregistrat în dreptul turiştilor străini.

În 2019, din ianuarie şi până la finele lunii noiembrie, durata medie a şederii în a fost 2,3 zile la turiştii romani şi de 2,2 zile la turiştii străini. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare, în perioada analizată, s-au înregistrat la bungalouri (29,8%), spaţii de cazare pe nave (29,3%), hoteluri (27,8%), campinguri (24,4%), căsuţe turistice (23%), vile turistice (22,2%), popasuri turistice (19,2%) şi pensiuni agroturistice (17,3%).