Ucrainenii sunt teroriști, fiindcă și-au luat libertatea de a ataca ținte militare și civile din teritoriul Federației Ruse. Ceea ce se și întâmplă aproape în fiecare zi. Dar rușii nu sunt teroriști pentru că au luat cu asalt un stat, au ocupat teritorii ale acestuia și au făcut în măcelul generat sute de mii de victime. Provocând și un exod de milioane de oameni. Unii sunt teroriști. Alții nu. Haideți să aruncăm o privire în centrul real de comandă al terorismului.
Răspunsul la întrebarea ce este legitim și ce nu este legitim, atunci când iei cu asalt teritoriul unui alt stat, ucizi și torturezi la grămadă militari și civili sau atunci când te aperi, încercând la rândul tău să aplici lovituri dureroase agresorului, îl lăsăm pe seama analiștilor și istoricilor. În ceea ce mă privește, astăzi voi scrie despre terorism.
Istoria recentă a terorismului a început puțin înainte de atentatele de la World Trade Center. Atentate indiscutabil teroriste. Înainte însă, Federația Rusă a declanșat un război necruțător în Cecenia. Pe care în final l-a și câștigat. Cecenii luptau pentru independența țării lor. Au fost taxați de Moscova drept teroriști. Cei mai importanți combatanți au fost rând pe rând uciși. Obiectivele civile din Cecenia au fost în mare parte distruse. În final, rușii i-au lichidat pe „teroriști”. Prea puține voci din Occidentul „neterorist” au protestat și nicun stat nu a intervenit pentru a-i apăra pe ceceni. Și, firește, a apărut și cancerul. Sub o presiune atât de mare, unii ceceni au devenit cu adevărat teroriști, imaginându-și în mod eronat că în felul acesta și-ar putea elibera țara. Și vine momentul psihologic cheie, în care Bush bate palma cu Putin.
S-a întâmplat după atentatele fără discuție teroriste de la World Trade Center. Vă amintiți? Vladimir Putin s-a suit imediat în aeronava sa prezidențială și a plecat la New York. Pentru a-și exprima compasiunea. Din acel moment, acțiunile Federației Ruse în Cecenia au fost legitimate. Tot din acel moment, istoria modernă a terorismului a suferit o cotitură semnificativă. Asta nu vă mai amintiți, dar îmi amintesc eu. Chiar în ziua în care au fost doborâte cele două turnuri și înainte ca Bush să dea mâna cu Putin, am publicat în ziarul „Ziua” un editorial-avertisment. Atrăgeam atenția atunci că, pentru a combate terorismul, Statele Unite nu trebuie să utilizeze acest pretext pentru a declanșa războaie împotriva unor state sau pentru a desfășura anchete ilegale. Sub administrația Bush, au fost declanșate războaie sângeroase în Afganistan, Irak și Libia, al căror rezultat a fost cu totul altul decât cel scontat. După sute de mii, poate milioane de victime, cele trei state nu au putut fi îngenuncheate, terorismul a proliferat în mod exponențial, creându-se în final chiar și un stat teorist, Statul Islamic. Într-un alt plan, după ce numărul serviciilor secrete din Statele Unite a crescut exponențial, mai mult decât oricând și oriunde în istorie, am asistat la cel mai macabru spectacol din acest secol, crearea unor centre de tortură pe teritoriul altor state, precum și transformarea Guantanamo, bază aflată tot pe teritoriul altui stat, în închisoare și centru de tortură pentru teroriști. De ce? Pentru că legislația din Statele Unite nu permite reținerea unor persoane fără decizii judecătorești și interzice cu desăvârșire pe teritoriul Americii torturarea unor suspecți. Și acest lanț de acțiuni a generat în final tot o proliferare a terorismului. Legitimând în mod fals respectivele organizații.
Dar mergând și mai mult în trecut, vom constata că autoritățile de la Londra, anterior formării statului Israel, în perioada în care Palestina se afla sub ocupație britanică, i-au taxat în mod repetat drept teroriști pe israelienii care doreau eliberarea teritoriilor ocupate de ei și crearea statului Israel. După care israelienii, la rândul lor, i-au taxat drept teroriști pe palestinienii, care la rândul lor doreau să aibă un stat în țara în care se născuseră. Și evident, în toate taberele implicate, reprimarea mișcărilor de eliberare a generat și acte de terorism și a creat și mișcări și organizații de tip terorist. Este deci un raport dintre cauză și efect, care se repetă mereu, fără ca omenirea să învețe ce e de învățat din aceste lecții.
Este adevărat că Statele Unite conduc acum o coaliție formată nu numai din NATO, ci și din alte state ale lumii, care încearcă să sancționeze Federația Rusă pentru agresiunile ei împotriva Ucrainei, susținând în mod constant Kievul. Dar după cum lesne putem observa, Washingtonul rămâne cu musca pe căciulă. Cele mai înalte autorități ale statului american sancționează Federația Rusă pentru agresiunea militară și pentru crimele de război săvârșite, dar, atenție, nu suflă un cuvânt referitor la această dispută privind terorismul. Și nu mă mai întreb de ce. Nu mă mai întreb de ce Washingtonul tace atunci când Moscova îi taxează drept teroriști pe ucrainenii care, fără acordul formal al Casei Albe ori al Pentagonului, atacă cu drone, de-a valma, obiective nu numai militare, ci și civile din teritoriul Federației Ruse. Și, în defiintiv, ce este mai grav? Existența unor persoane care devin teroriști, existența unor organizații teroriste sau a unor state teroriste?