O treime dintre români ar vota la alegerile parlamentare un candidat care susține căsătoriile gay, arată un sondaj

Peste o treime (36%) dintre respondenții unui sondaj de opinie spun că, la alegerile parlamentare, ar vota cu siguranță (13%) sau probabil ar vota (23%) un candidat care susține căsătoriile dintre persoane de același sex, arată un studiu despre felul în care societatea românească se raportează la persoanele LGBT+. Cea mai mare susținere este întâlnită în București, unde 60% dintre respondenți spun că ar vota cu siguranță (19%) sau probabil că ar vota (41%) un astfel de candidat.

”Este un procent care poate fi tentant pentru anumite partide politice care manifestă astăzi o reticență în a-și asuma public tematica LGBT+. Procentul de susținere pentru un politician pro-LGBT+ crește la 53 de puncte în rândul segmentului de vârstă 18-27 ani, la 50 de puncte în rândul segmentului de vârstă 28-37 ani, la 60 de puncte în rândul celor cu mediul de rezidență București și la 52 de puncte în rândul celor cu mediul de rezidență în urbanul mare”, se arată în studiul ”Barometru asupra comunității LGBTQ+ din România 2023”, realizat de MozaiQ, o organizație a comunității LGBTQ+.

Susținere dublă în Capitală

Studiul mai arată că nivelul general de susținere a căsătoriilor gay/parteneriatelor civile se ridică undeva la 30% la nivel de țară, dar se dublează la nivelul Capitalei.

Astfel, 31% dintre respondenți declară că susțin ei înșiși parteneriatul civil între persoane de același sex. Cele mai favorabile atitudini în raport cu subiectul sunt întâlnite în rândul femeilor tinere din mediul urban din Capitală. Astfel, 50% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani susțin căsătoriile gay și 48% parteneriatele civile. De asemenea, 50% dintre locuitorii Bucureștiului susțin căsătoriile gay și 59% parteneriatele civile.

La polul opus, doar 23% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 58 și 65 de ani susțin căsătoriile gay și doar 22% parteneriatele civile între persoane de același sex. De asemenea, susținerea scade la 17% pentru căsătorii în mediul rural și la 20% pentru parteneriate civile.

”Nu avem cum să ignorăm că homosexualitatea a fost incriminată până în anul 2001 în România, fapt ce afectează atitudinile sociale față de subiectul LGBT+. Mai mult, influența unor actori precum Biserica Ortodoxă Română are la
rândul său un efect asupra felului în care românii se raportează la persoanele LGBT+. Nu în ultimul rând, trebuie să subliniem și faptul că expunerea la subiectul LGBT+, apropierea de o persoană LGBT+ are un efect direct privind nivelul de incluziune în raport cu comunitatea LGBT+”, comentează autorii studiului.

Chiar și așa, doar 10% dintre respondenți au declarat că ar întrerupe legăturile cu propriul copil dacă ar afla că este gay, în timp ce peste 65% dintre respondenți spun că și-ar susține sau măcar și-ar accepta copilul care se identifică astfel.

Discriminare

Aproape jumătate dintre români cred că persoanele homosexuale (49%) și transgender (47%) sunt discriminate în România, potrivit rezultatelor studiului.

”În ultimii ani observăm de asemenea o serie de schimbări în materie de reprezentare și de vizibilitate a vocilor queer. Organizații și grupuri de inițiativă au început să apară în marile orașe din România, manifestări de tip Pride (inclusiv cu marșuri) se desfășoară anual în București, Cluj, Iași, Timișoara, Brașov sau Oradea, personaje și tematici LGBT+ apar în diferite spectacole de teatru sau alte manifestări artistice, iar presa relatează pe larg subiecte ce țin de tematica LGBT+ din alte țări.

Un alt fenomen care nu a ocolit România în ultimii ani este cel al campaniilor anti- gender, respectiv mobilizarea grupurilor conservatoare împotriva drepturilor LGBT+, drepturilor reproductive, accesului la întreruperi de sarcină.

Evident, procesul cel mai vizibil declanșat de aceste grupuri a fost referendumul pentru familie din anul 2018, cu
toate implicațiile sale la nivel social și politic. Din Statele Unite ale Americii până în Franța, America de Sud sau Europa de Est, campaniile anti-gender folosesc teme populiste pentru a bloca avansul în materie de drepturi pentru diverse grupuri și/sau minorități, fapt ce afectează strategiile folosite de activiștii LGBT+ și influențează opinia publică pe tematica LGBT+”, se arată în studiu.

Lipsa de educație

De remarcat este că anumiți termeni specifici pentru numirea și definirea identităților de gen și a orientărilor sexuale este nu sunt cunoscuți de majoritatea respondenților. De exemplu, doar 46% dintre respondenți știu ce înseamnă parteneriat civil și doar 42% pot defini homofobia.

Totuși, rezultatele studiului mai arată că 9 din 10 oameni sunt de acord cu predarea educației sexuale în școli (57% declarând că sunt de acord, iar 31% că sunt de acord, în anumite condiții). ”Aceste date confirmă și la nivel cantitativ observațiile făcute în etapa exploratorie a studiului – românii simt nevoia introducerii educației sexuale în școli și abordarea discuțiilor despre sănătate sexuală în relație cu copiii”, se arată în studiu.