O nouă lege UE pentru români. Ce se întâmplă cu plățile cash de luna viitoare

O nouă lege UE pentru români. Parlamentul European a adoptat miercuri, 24 aprilie, un set de legi pentru combaterea spălării banilor. O măsură vizează implementarea unei limite de 10.000 euro pentru plăţile în numerar. Iată ce se întâmplă cu plăție cash de luna viitoare.

O nouă lege UE pentru români

Normele implementate de Parlamentul European vin cu mai multe schimbări. În primul rând, acestea garantează că persoanele cu un interes legitim vor avea acces „imediat, nefiltrat, direct şi liber” la informaţiile privind beneficiarii reali deţinute în registrele naţionale şi interconectate la nivelul UE.

Potrivit Parlamentului European, în această categorie sunt incluși jurnaliştii, profesioniştii din domeniul mass-media, organizaţiile societăţii civile, autorităţile competente şi organismele de supraveghere.

De asemenea, noile legi includ măsuri de diligenţă sporită şi verificări privind identitatea clienţilor. Sunt vizate și aşa-numitele entităţi obligate, precum băncile, administratorii de active şi criptoactive sau agenţii imobiliari şi virtuali. Ei trebuie să raporteze activităţile suspecte către unităţile de informaţii financiare şi alte autorităţi competente.

Legislaţia conţine dispoziţii privind vigilenţa sporită în ceea ce priveşte persoanele foarte bogate, cu o avere totală în valoare de cel puţin 50.000.000 euro, excluzând reşedinţa lor principală. Este vorba despre o limită de 10.000 euro la nivelul UE pentru plăţile în numerar, cu excepţia persoanelor fizice într-un context neprofesional, şi măsuri de asigurare a respectării sancţiunilor financiare.

Se va înființa o nouă autoritate europeană

De luna viitoare, va fi înființată o nouă autoritate pentru a supraveghea noile norme. Este vorba despre o nouă Autoritate pentru combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului (AMLA).

Instituția va fi înfiinţată la Frankfurt și va avea mai multe sarcini: să supraveghe direct entităţile financiare cu cel mai mare risc; să intervină în cazul în care constată deficienţe în materie de supraveghere; să joace un rol un rol central pentru autorităţile de supraveghere; să medieze litigiile dintre acestea.

AMLA va supraveghea și punerea în aplicare a sancţiunilor financiare specifice. Legile trebuie să fie adoptate oficial şi de către Consiliu, înainte de a fi publicate în Jurnalul Oficial al UE.

O altă lege îi vizeză pe români. Este o nouă directivă adoptată de Parlamentul European, iar termenul limită este 2040. UE va interzice centralele pe gaz și cărbune, iar proprietarii de locuințe vor fi nevoiți să găsească soluții alternative, fie se branșează la sistemul de încălzire centralizat dacă există, fie investesc în surse de energie regenerabilă.

Uniunea Europeană vrea ca în viitor centralele pe gaz și cărbune să dispară. În România, o locuinţă din trei este încălzită cu gaz natural, prin centrale de apartament. Uniunea Europeană vrea să le interzică, din 2040. Sunt țări, precum Germania, care interzic inclusiv reparaţiile. Încă din 2022, Clujul a interzis centralele pe gaz, în construcţiile noi. E singurul judeţ din ţara care a luat această măsură, în timp ce ministerul mediului amâna luarea unei decizii la nivel naţional.

Unii dezvoltatori din România au început să construiască în funcție de consumul energetic. În ultimii ani, tot mai mulți romni și-au manifestat interesul pentru clădirile care folosesc sisteme fotovoltaice sau pompe de căldură. Politicile Uniunii Europene nu se aplică numai în România. UE dorește ca orice clădire nouă, începând cu 2030, să aibă emisii zero și să-şi asigure consumul de energie din surse regenerabile.