O descoperire uluitoare aduce celebritate Iasului. Somitati din Europa vor ramane mute de uimire – FOTO
@ Chiar daca, la nivelul intregii Europe, atunci cand se vorbeste de vechi universitati sunt enumerate cele din Salamanca, Bologna, Poitiers, Sorbona, Oxford sau Cambridge, rari sunt cei care cunosc ca Iasul poate rivaliza, din acest punct de vedere, cu aceste mari institutii de invatamant superior! @ Pe langa vechea Academie Mihaileana sau cea mai veche universitate moderna din tara, Alexandru Ioan Cuza, la doar cativa zeci de kilometri de orasul Iasi se mai gasesc ruinele unei vechi academii @ Aceasta a fost fondata acum aproape jumatate de mileniu @ Edificul are o poveste si un trecut, cu totul si cu totul impresionant
Dincolo de faimosul vin care se produce pe aceste meleaguri, plasat la aproape 70 de kilometri de orasul Iasi, localitatea Cotnari gazduieste si unul dintre cele mai incarcate locuri istorice, nu doar din judet, ci si din intreaga Romanie. Aici se mai gasesc ruinele unei vechi academii, fondata acum aproape jumatate de mileniu, edificul ce are o poveste si un trecut cu totul si cu totul impresionant.
Trecutul ingenioasei si modernei Schola Latina de la Cotnari
Datele oferite de specialisti arata ca, domnitorul Moldovei Despot Voda (care a domnit de la 1561- 1563 – n.r.) a fondat, in septembrie 1562, sau cel tarziu in martie 1563, o scoala de latina intitulata generic „Schola Latina”. La conducerea acesteia, domnitorul a pus persoane care ce se preocupau de invatamant modern, in plina epoca medievala!
„Parcurgand cronicile Tarilor romane, dam la un moment dat de o figura care poate sa ne intereseze pentru invatamantul Matematicii. Este vorba de domnitorul Moldovei Despot Voda. Aceasta a pus bazele unei «Schola Latina» la Cotnari. Despre toate acestea, Ioan Sommer (1542-1574), autorul de mai tarziu al biografiei lui Despot, ne povesteste ca Despot (Iacob Eraclid) in peregrinarile sale, a locuit in 1533 in casa celebrului profesor si umanist german Philipp Melanchton (1497-1560), pe numele adevarat Schwarzerd, din Wittenberg – supranumit ulterior preceptor al Germaniei. Desi nu a fost matematician, a contribuit totusi mult la propasirea acestei stiinte, iar Despot si l-a facut prieten. Cand Despot a infiintat Schola Latina, a creat o biblioteca de curte, gandindu-se si la infiintarea unei academii, idee care pana la urma insa a ramas numai in stare de proiect. El i-a cerut totodata lui Melanchton sa-i trimita oameni invatati. L-a cerut in primul rand pe George Ioachim Rhaeticus (1514-1576), profesor de matematici la Wittenberg si Cracovia, aderent al ideilor lui Copernic si cel care a tiparit opera marelui astronom. Despot i-a mai cerut lui Melanchton sa i-l trimita si pe propriul sau ginere, Caspar Peucer (1526-1602), care a fost profesor de matematica la Wittenberg intre anii 1554 si 1559. Nici unu, nici altul insa nu au venit in tara”, se reliefeaza in „Cronica Cotnarilor„, semnata de Doina Ciubotariu si Dana Chiorescu.
„Ad princepem Despot, de bibliotheca et schola”
Mai departe, demn de remarcat este ca Schola Latina de la Cotnari a lui Despot a avut gradul de colegiu sau gimnaziu si nu de academie, sinonim cu universitate. Iohannes Sommerus, in cartea sa „Vita Iocobi Despote Moldavorum”, dupa ce expune viata lui Despot, incheie cu 15 elegii intitulate „De clade Moldavica”, adica „Prapadul din Moldova”.
Citeste si: Povestea miraculoasa si blestemul unui loc fabulos de langa Iasi – GALERIE FOTO, VIDEO
„Elegia a zecea este subintitulata «Ad princepem Despot, de bibliotheca et schola instituta», ceea ce se inseamna: «Lui Despot Voda despre biblioteca si scoala ce el a intemeiat». Numai ultimele opt versuri din elegia a zecea trateaza despre scoala de latina. Aceasta arata ca biblioteca personala de curte a lui Despot a fost intemeiata sau instituita, dar neterminata. Despot a voit sa-l imite pe Mathias Corvin sau pe imparatul Maximilian, care aveau biblioteci faimoase la Buda sau Viena. Prin urmare, Despot a infiintat o scoala da latina la Cotnari, o biblioteca de curte la Suceava si s-a gandit sa adune in jurul sau un cerc de umanisti ca Peucer, Rhaeticus, Lestarh Hermodor, care insa n-au venit in Moldova. Acestea ar fi putut constitui, eventual, o academie. Ultimul gand ramas nerealizat. Despot isi alesese ca loc pentru Schoala Latina Cotnarii, fiindca pe vremea aceea in orasul Cotnari locuiau multi protestanti, prin intermediul carora ar fi dorit sa raspandeasca protestantismul in Moldova. La scoala veneau copii de mici boieri de tara, razesi si mazili. Despot spera sa le schimbe acestora credinta ortodoxa. La aceasta Schola Latina s-a predat insa, in mod sigur din cunostintele de pana astazi, ne raman o parte necunoscute”, se mai arata in Cronica Cotnarilor. De apreciat ca, acesta scoala e posibil sa fi continuat in Cotnari pana tarziu, chiar mai bine de un secol.
„Aici, ulterior, domnitorul Petru Schiopul ia o scoala de la protestanti si o preda iezuitilor. In 1599, episcopul Qirini, vizitand Cotnarii, spune ca exista o scoala de gramatica cu un profesor laic Petru Elmondin Transilvania. In orice caz, putem considera ca in acest prim inceput de organizare umanista a invatamantului la noi in Moldova, s-au predat adunarea si scaderea din aritmetica. Acest inceput mentionat si de cronica lui Miron Costin a putut sa deschida ochii moldovenilor pentru invatatura de carte”, se mai arata in datele istorice.