O asociație de proprietari din Iași, amendată pentru că a publicat numele și prenumele unui locatar dator la plata utilităților. Ieșeanul s-a simțit defăimat, astfel că a făcut o plângere

Autoritatea de Supraveghere a Prelucrării Datelor Personale a amendat o asociație de proprietari din Iași, după ce un locatar a reclamat că, la avizierul cu lista de plată a utilităților, au fost publicate numele și prenumele sale, motiv pentru care acesta din urmă s-a simțit defăimat. Ieșenii au depus 94 de sesizări în perioada 2020-2021 care au vizat dezvăluirea datelor cu caracter personal fără consimțământul persoanelor vizate

O asociație de proprietari din Iași a fost amendată cu 500 de euro de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Un locatar a reclamat faptul că i-au fost publicate numele și prenumele la avizierul pe care sunt afișate listele cu plata utilităților, iar, din acest motiv, s-a simțit defăimat.

„Investigația s-a desfășurat ca urmare a unei plângeri prin care se reclama faptul că operatorul a afișat listele de plată cu detalierea numelui și prenumelui fiecărui membru al asociației de proprietari. De asemenea, petentul a reclamat și afișarea unui înscris cu caracter defăimător în care erau menționate datele sale personale (numele și prenumele). Întrucât operatorul nu a răspuns solicitărilor instituției noastre, deși a confirmat primirea lor, acesta a fost amendat cu 2.463 de lei. De asemenea, asociației de proprietari i s-a dispus să transmită autorității de supraveghere toate informațiile solicitate, în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicarea procesului-verbal”, susțin reprezentanții instituției.

În perioada martie 2020 – noiembrie 2021, ieșenii au depus online 94 de reclamații

În ceea ce privește dezvăluirea datelor precum numele și prenumele proprietarilor / locatarilor la avizierul scării de bloc, specialiștii din cadrul ANSPDCP susțin că, în lipsa unei prevederi legale exprese, datele pot fi dezvăluite doar pe baza consimțământului persoanei vizate, potrivit art. 6, alin. (1), lit. a), din RGPD (n.r. – Regulament general privind protecția datelor cu caracter personal). În ceea ce privește consimțământul (art. 7, coroborat cu art. 4, pct. 11, din RGPD), acesta trebuie acordat printr-o acțiune neechivocă, care să constituie o manifestare liber exprimată, specifică, în cunoștință de cauză și clară a acordului persoanei vizate pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal, cum ar fi o declarație făcută în scris, într-o formă inteligibilă și ușor accesibilă, utilizând un limbaj clar și simplu.

De asemenea, în perioada martie 2020 – noiembrie 2021 au fost depuse, din Iași, online, pe site-ul ANSPDCP, 94 de reclamații. Sesizările au vizat, în principal, aspecte precum încălcarea drepturilor persoanelor vizate și a principiilor prevăzute de RGPD, dezvăluirea datelor cu caracter personal fără consimțământul persoanelor vizate, dar și prelucrarea imaginilor prin intermediul sistemelor de supraveghere video, dezvăluirea de date medicale pe un grup de WhatsApp și instalarea de aparate GPS pe autovehicule. Reporterii „BZI” au prezentat în edițiile anterioare un caz referitor la un ieșean care a dat în judecată municipalitatea pentru că numele său a apărut pe „lista rușinii„.

În doar 10 la sută din instituțiile publice din România există un specialist care să se ocupe de protecția datelor

Daniela Cireașă, vicepreședinte al Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor, a precizat recent că ar trebui să existe un specialist care să se ocupe de protecția datelor atât în instituțiile publice, cât și în companiile private. Doar 10 la sută din instituțiile din România au angajat un astfel de specialist.

„Suntem departe de o implementare satisfăcătoare, la nivelul României, în acest domeniu. Noi, la asociație, am făcut o statistică și doar 10 la sută din instituțiile publice au desemnat un specialist care să se ocupe de protecția datelor. Deși există o obligație legală ca un specialist să fie în aceste instituții. Dar și în mediul privat este nevoie de un responsabil cu protecția datelor. Dacă eu ți-am dat datele pentru un anumit scop, nu le utiliza în alte scopuri! Am avut un client care a reclamat faptul că angajatorul a pus camere de supraveghere la baie pentru a vedea de câte ori merg doamnele la toaletă și cât timp pierd. Reclamații se depun din partea angajaților nemulțumiți cu privire la confidențialitatea datelor”, susține Daniela Cireașă.

La nivelul asociațiilor de proprietari din Iași nu există persoane desemnate să facă procedurile obligatorii, iar datele cu caracter personal ale proprietarilor sunt mereu expuse.