Noua tulpină a mpox dă fiori cercetătorilor. Virusul este mai contagios decât s-a preconizat

Cercetătorii africani care investighează noua tulpină mpox, apărută în Republica Democrată Congo, avertizează că virusul evoluează mai rapid decât se anticipa. Această schimbare se petrece adesea în zone unde experții nu dispun de suficiente resurse sau echipamente pentru a-l monitoriza corespunzător, conform unei analize publicate marți de Reuters și citată de Agerpres.

Această situație creează multe incertitudini cu privire la natura virusului, la severitatea infecțiilor și la modalitatea de transmitere, complicând răspunsul autorităților sanitare. Șase cercetători din Africa, Europa și SUA au subliniat pentru Reuters dificultățile întâmpinate.

Mpox, cunoscută anterior ca variola maimuței, a reprezentat o problemă de sănătate publică în Africa încă din 1970, dar a primit mai multă atenție globală abia în 2022, când cazurile s-au răspândit la nivel mondial, determinând Organizația Mondială a Sănătății (OMS) să declare o urgență globală de sănătate. Această alertă a fost ridicată după 10 luni.

Noua tulpină, denumită clada 1b, a devenit subiect de atenție internațională după ce OMS a emis din nou o urgență globală de sănătate la începutul lunii august.

Această tulpină este o mutație a cladei 1, o variantă de mpox endemică în regiunea Congo de decenii, care se transmite prin contact cu animale infectate. De obicei, mpox provoacă simptome similare gripei și erupții cutanate, iar în cazuri severe, poate fi letal, mai ales pentru persoanele cu un sistem imunitar slăbit.

Noua tulpină mpox s-a răspândit și în afara Africii

În acest an, în Congo au fost raportate peste 18.000 de cazuri suspecte de infecții cu clada 1 și clada 1b, și 615 decese, conform OMS. În ultima lună, au fost confirmate 222 de infecții cu clada 1b în patru țări africane, precum și câte un caz în Suedia și Thailanda, la persoane care călătoriseră în Africa.

„Sunt îngrijorat pentru că în Africa operăm în mare măsură orbește,” a spus Dr. Dimie Ogoina, expert în boli infecțioase la Spitalul Universitar Niger Delta din Nigeria și președintele comitetului de urgență al OMS pentru mpox. El a avertizat încă din 2017 asupra posibilității transmiterii sexuale a mpox, modalitate recunoscută acum oficial.

Ogoina a subliniat că tulpina clada 2b a necesitat peste cinci ani pentru a evolua suficient încât să se transmită eficient între oameni, în timp ce clada 1b a reușit acest lucru într-un an.

Mpox este un orthopoxvirus, din aceeași familie cu virusul variolei. Secvențierea genetică a infecțiilor cu clada 1b, care se estimează că a apărut la mijlocul lunii septembrie anul trecut, arată că aceasta poartă o mutație numită APOBEC3, indicând adaptarea sa la oameni.

Evoluția rapidă a virusului mpox îngrijorează oamenii de știință. În mod normal, virusul mpox suferă mutații într-un ritm lent, dar mutațiile declanșate de APOBEC pot accelera această evoluție, a explicat Dr. Miguel Paredes de la Fred Hutchison Cancer Center din Seattle.

Răspunsul la epidemie a fost complicat de apariția simultană a mai multor focare

În trecut, mpox era predominant răspândit prin contact direct între oameni și animale infectate. Despăduririle și consumul de carne de animale sălbatice continuă să favorizeze răspândirea virusului cladei 1a în Congo.

În prezent, infecțiile cu cladele 1b și 2b sunt considerate boli cu transmitere sexuală, a afirmat Dr. Salim Abdool Karim, epidemiolog din Africa de Sud și președintele comitetului de experți în mpox din cadrul Centrului pentru Controlul Bolilor din Africa (Africa CDC).

Majoritatea cazurilor de clada 1b au fost raportate la adulți, inițial fiind legate de un focar în rândul prostituatelor din Kivu de Sud, Congo. Virusul se poate răspândi și prin contact apropiat cu o persoană infectată, ceea ce a dus la infectarea copiilor în taberele de refugiați din Burundi și estul Congo, unde aglomerația reprezintă un factor de risc.

Copiii, femeile însărcinate și persoanele cu imunitate scăzută sunt expuse unui risc mai mare în cazul infectării cu mpox, potrivit OMS.

Cercetătorii sunt îngrijorați de evoluția rapidă a virusului, mai ales în condițiile în care trei echipe de monitorizare a focarelor de mpox din Africa nu au suficiente resurse pentru a realiza teste adecvate. Dr. Emmanuel Nakoune de la Institutul Pasteur din Bangui, Republica Centrafricană, a subliniat că monitorizarea focarelor este esențială, nu un lux, în eforturile de combatere a bolii.