Noile meserii din UE vor fi recunoscute și în România. Cum îi afectează legea pe românii din diaspora

Noile meserii din UE vor fi recunoscute și în România. Îngrijorați că românii din diaspora se vor întoarce în țară și nu-și vor putea continua activitatea profesională, patru parlamentari vor să schimbe regulile privind Clasificarea Ocupațiilor din România (COR). Iată cum îi afectează legea pe românii din diaspora.

Noile meserii din UE vor fi recunoscute și în România

Potrivit inițiatorilor acestui proiect de lege, într-o piaţă a muncii aflată într-o continuă dinamică, caracterizată de schimbări profunde, este nevoie nu numai de actualizarea ocupaţiilor româneşti cu cele din UE, ci și de armonizarea terminologiei cu cea existentă la nivel european.

„O raţiune fundamentală care justifică prezentul demers legislativ este reprezentată inclusiv de situaţia cetăţenilor români din diaspora care au fost angajaţi în străinătate, practicând anumite profesii sau meserii din ESCO, care se reîntorc în ţară şi care nu pot să îşi continue activitatea profesională din simplul motiv că COR nu prevede acele ocupaţii.”, se arată în expunerea de motive.

Potrivit unui proiect de Ordin al Ministrului Muncii, aflat în transparență decizională până la începutul lunii aprilie, COR va fi completată în curând cu încă șapte ocupații: farmacist primar, inginer transporturi rutiere de mărfuri, inginer transporturi rutiere de persoane, manager de cost pentru dezvoltarea proiectului, programator grafic de execuție pentru realizarea proiectului, tehnician mecatronist și atașat pentru muncă și afaceri sociale.

În februarie 2023, au fost incluse câteva ocupaţii noi precum broker de servicii pentru afaceri, inginer în domeniul securităţii TIC, tehnician imprimare 3D, care există deja la nivelul ESCO. De cele mai multe ori, spun inițiatorii proiectului, ocupaţiile necesare pieţei muncii din România există deja la nivelul ESCO, fiind reglementate la nivel european.

Profesiile fără căutare vor fi eliminate

Pe lângă adăugarea de noi ocupații, cerute de piața muncii, lista ocupațiilor din România are nevoie și de câte o curățenie printre meseriile care, în prezent, au rămas fără căutare. Astfel, din patru în patru ani, pe baza unor analize ale pieţei muncii, Ministerul Muncii şi Institutul Naţional de Statistică elimină din COR ocupaţiile care nu se mai practică.

„În funcție de evoluțiile comunicate de Institutul Național de Statistică, unele dintre ocupațiile din România sunt înlăturate din COR. De exemplu, în cursul anilor trecuți, au fost eliminate ocupații precum telexist, inspector telegrame, râșnitor smalț, turnător valuri, pâslitor, scuturător, pieptănător, destrămător etc., care nu mai aveau căutare.”, a transmis Ministerul Muncii la începutul lunii trecute.

Pe lista postată pe site-ul instituției, se regăsesc 62 de ocupaţii care au fost eliminate din COR. Printre acestea se află ștanțator de filme, lucrător în bataje (bătător), melițator in și cânepă, montator la lipit ace, preparator de cheag, sortator de păr sau valorificator de glande.

ESCO nu doar că listează ocupațiile, dar oferă și detalii privind aptitudinile și competențele necesare pentru fiecare, facilitând astfel recrutarea forței de muncă. Prin urmare, propunerea legislativă urmărește să atingă trei obiective majore: includerea în COR a aptitudinilor și competențelor necesare fiecărei ocupații, similar cu ESCO, actualizarea automată a COR cu noile ocupații din ESCO și armonizarea completă a ocupațiilor din COR cu cele din ESCO.

Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) va fi actualizată și armonizată cu noile ocupații în Clasificarea Europeană a Aptotudinilor/Competențelor, Calificărilor și Ocupațiilor (ESCO), potrivit unei propuneri legislative recent înregistrate la Senat.