Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, 24 iunie. Tradiții și obiceiuri

Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul – tradiții și obiceiuri. Creștinii ortodocși celebrează miercuri nașterea celui care a pregătit calea Domnului. Această sărbătoare are multe conotaţii populare, în special legate de dragoste şi fertilitate. Sărbătoarea mai este cunoscută, popular, sub numele de Sânziene sau Drăgaica, prin unele părți.

Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, părinții săi fiind preotul Zaharia și Elisabeta. Naşterea prorocului Ioan are loc cu şase luni înaintea naşterii lui Iisus și a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia. Deoarece nu a dat crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia a rămas mut până la punerea numelui fiului său. Ioan este nume iudaic, prescurtare din Iehohanan şi înseamnă „Dumnezeu s-a milostivit”.

Biblia nu ne oferă informații despre o lungă perioadă din viaţa Sfântului Ioan Botezătorul. Se știe doar că s-a retras în pustiu, unde a dus o viaţă de aspre nevoinţe. Apoi, a primit poruncă să înceapă să predice. Mesajul principal pe care îl transmitea Sfântul Ioan era „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat Împărăţia cerurilor!”

Rolul său nu a fost numai acela de a pregăti venirea lui Iisus, ci şi acela de a-L descoperi lumii ca Fiul lui Dumnezeu. Prorocul Ioan îi boteza pe cei care renunţau la păcate cu apă, în râul Iordan. Însă anunța că va veni Mesia care va boteza cu Duh Sfânt, astfel pregătind venirea Mântuitorului.

Ce semnificație are această dată

Ziua de 24 iunie nu a fost fixată întâmplător ca dată a naşterii Sfântului Ioan Botezătorul. Potrivit Sfintei Scripturi, zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul ar fi avut loc în ziua de 23 septembrie. Astfel, nouă luni mai târziu, a avut loc nașterea lui, pe 24 iunie, potrivit Sfinților Părinți. De asemenea, trebuie să ținem cont și de faptul că după solstițiul de vară ziua începe să scadă. Așadar, putem înțelege că Sfântul Ioan Botezătorul, cel care reprezenta Legea Veche, se naște într-un timp când ziua se micșorează. Acesta este un semn că Legea Vechiului Testament începea să apună, făcând loc venirii lui Iisus Hristos.

După cum aminteam la început, nașterea prorocului Ioan este o sărbătoare cu multe conotații populare. Chiar dacă sunt asociate acestei mari sărbători creștine, Sânzienele își au originea într-un străvechi cult solar. Prin unele părți, această sărbătoare se mai numește și „Cap de vară” sau „Amuțitul cucului”. Astfel, în credința populară se spune că dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, vara va fi secetoasă.

Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul – tradiții și obiceiuri

24 iunie este considerată o zi sfântă. În această zi nimeni nu are voie să lucreze când soarele joacă pe cer sau sta în loc la amiază. Există diverse tradiții și obiceiuri legate de această zi, însă cele mai importante sunt dedicate dragostei și fertilității.

În tradiția populară, Sânzienele sunt un prilej de a sărbători soarele şi muncile agricole specifice verii. Multe dintre aceste ritualuri încep încă din noaptea de dinainte de Sânziene. În multe zone din ţară, se aprind focuri pe dealuri, iar la sate oamenii umblă cu făclii aprinse și înconjoară casa și grajdurile. Spre dimineaţă, flăcăii umblă prin sat şi aruncă cununiţe de sânziene pe la casele unde stau fetele de măritat.

În această zi se obișnuiește să se culeagă flori de Sânziene, care sunt prinse în coroniţe sau legate în formă de cruce. Acestea sunt duse la biserică pentru a fi sfinţite după care sunt folosite pentru tratarea bolilor. Femeile măritate îşi înfăşoară mijlocul cu flori de sânziene, pentru a nu avea dureri la muncile câmpului. Totodată, atât fetele, cât şi femeile îşi pun sânziene în păr sau în sân, ca să atragă atenţia asupra frumuseţii lor.

De asemenea, mai există obiceiul ca fetele să se scalde în rouă din zone neumblate. Roua sânzienelor trebuie strânsă de babe într-o pânză albă nouă, care apoi este stoarsă într-o oală nouă. Însă la întoarcerea spre casă, babele nu trebuiau să vorbească deloc şi să nu se întâlnească cu nimeni. Florile de sânziene puse în apa de baie întăresc copiii slabi şi sensibili. La fel, mai sunt folosite și pentru tratarea frigurilor.

Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul – tradiții și obiceiuri ale Drăgaicei

Prin unele locuri, această sărbătoare poartă numele Drăgaica. Acesta este un ritual de origine agrară, practicat pe 24 iunie prin Muntenia, Moldova și Oltenia. Ritualul vizează prosperitatea și protecția culturilor, mai ales cele de cereale. Sărbătoarea coincide cu cu nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. Tradiția cere ca în această zi nimeni să nu lucreze.

Există obiceiul ca această zi să fie sărbătorește printr-un dans făcut de un grup de 5-10 fete. Una dintre ele este aleasă ca Drăgaică și este îmbrăcată ca o mireasă și împodobită cu spice de grâu. Celelalte fete se îmbracă în alb, poartă un văl pe față pe care sunt prinse flori de sânziene și în mână țin o coasă. Alaiul Drăgaicei pornește prin sat și pe ogoare și fac popasuri la răscruci. Aici, fetele se așază în cerc, cântând și executând un dans săltat ale cărui mișcări desenează o cruce. Se spune că Drăgaica face ca fructele să se coacă mai repede, ferindu-le de stricăciuni și putrezire.

Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul – tradiții și obiceiuri. Începând din 2013, pe 24 iunie se sărbătorește și Ziua Universală a Iei. Această zi este marcată de comunităţile româneşti din toată lumea, iar femeile în special poartă ie.