Moștenirea de la Iași a domnitorului Ștefan cel Mare, risipită în pădurea de la Dobrovăț. Bijuteria arhitecturală, lăsată în paragină. La Putna s-au dat 3,3 milioane de euro- GALERIE FOTO
Imagini sumbre cu ultima ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare, Mănăstirea Dobrovăț, din județul Iași. Biserica mănăstirii, construită în urmă cu 518 ani, se află într-o stare extrem de proastă, șansele de a fi reabilitată complet fiind extrem de mici. În contrast, prima mănăstire – lăcaș de cult, construită de marele domnitor, Mănăstirea Putna, din județul Suceava, a fost refăcută integral cu fonduri europene. Cele două mănăstiri care poartă pecetea marelui domnitor al Moldovei par că au avut o soartă complet diferită.
Construite la o diferență de 35 de ani una față de cealaltă, două mănăstiri ctitorite de voievodul Ștefan cel Mare se prezintă în condiții total diferite. Prima ctitorie a lui Ștefan cel Mare a fost Mănăstirea Putna, județul Suceava, ctitorită la 1469, cel mai cunoscut lăcaș de cult din întreaga țară. Ultimul lăcaș de cult ridicat de Ștefan cel Mare a fost Mănăstirea Dobrovăț, județul Iași, construită la 1504, în anul în care acesta a trecut la cele veșnice. Și totuși, deși ambele fac parte din patrimoniul lăsat de marele domnitor, diferența actuală este una colosală.
Mănăstirea Putna, prima mănăstire ridicată de Ștefan cel Mare și Sfânt, a fost reabilitată în urmă cu 7 ani
Biserica Mănăstirii Putna, cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului”, a fost construită între iulie 1466 și septembrie 1469. Lăcașul de cult unde a și fost înmormântat Ștefan cel Mare a fost reabilitat complet cu fonduri europene în urmă cu 7 ani. Lucrările de reabilitare ale Mănăstirii Putna au costat 3,3 milioane de euro, din care 2,5 milioane de euro au reprezentat fonduri europene. În anul 2009, din cauza stării avansate de degradare a acoperișurilor clădirilor din incinta mănăstirii, care permiteau infiltrații de apă ce afectau considerabil lăcașul de cult, a aleilor pietonale și a rigolelor de scurgere care se aflau într-un avansat proces de uzură, Mănăstirea Putna a înaintat documentația pentru obținerea de fonduri europene necesare reabilitării. În ultimii ani, Primăria comunei Putna a contribuit la reabilitarea drumurilor din zonă, tocmai pentru a facilita accesul turiștilor.
În plus, Mănăstirea a realizat și alte proiecte conexe odată cu modernizarea lăcașului de cult, considerat cea mai importantă ctitorie a domnitorului moldovean.
Ultima ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare, mănăstirea Dobrovăț, din județul Iași, nu a fost reabilitată de zeci de ani
De partea cealaltă, Mănăstirea Dobrovăț a avut parte de un alt istoric. Ultima încercare de reabilitare s-a sfârșit prost, iar problemele par că nu s-au terminat.
Mănăstirea Dobrovăț nu poate fi reabilitată prea curând nici pe fonduri europene, nici prin alte surse de finanțare. Călugării mănăstirii de la Dobrovăț nu au nici la această oră titlul de proprietate pe lăcașul de cult și pe terenul din jur, ceea ce face ca o astfel de investiție să nu fie posibilă. Călugării au depus o acțiune pentru obținerea titlului, dosarul fiind în continuare pe rolul instanțelor.
”Nu putem spune nimic de reabilitare până nu obținem titlul de proprietate de la instanță”, s-a limitat a spune Chesarie Codreanu, starețul Mănăstirii Dobrovăț.
Acesta a fost uns stareț al mănăstirii încă din 1995.
Călugării de la mănăstirea Dobrovăț nu au acte de proprietate pe lăcașul de cult
Călugării au titlu de proprietate pe terenul agricol din jur, nu și pe ansamblul mănăstiresc. Instanța poate remedia acest lucru, însă dosarul mai are de așteptat până va fi soluționat, iar ansamblul să poată fi trecut în proprietatea călugărilor. La Mănăstirea Dobrovăț , din comuna Dobrovăț, județul Iași, mai sunt doar câțiva călugări care se gospodăresc așa cum pot, care întâmpină turiștii veniți din întreaga țară să vadă cu ochii lor ultima ctitorie a celui mai cunoscut domnitor moldovean.
Viața monahală în codrii Dobrovățului a existat înainte de construirea bisericii lui Ștefan cel Mare. În apropiere de locul unde se află astăzi mănăstirea, a ființat în secolul al XV-lea un vechi schit de lemn al lui Giurgiu Călugărul, cu hramul Schimbarea la Față, unde viețuiau câțiva călugări sihaștri. Fosta mănăstire a fost cumpărată de domnie în anul 1503, împreună cu cinci sate, de la urmașii unui anume Ivan Damianovici și dăruită mănăstirii ctitorite de Ștefan cel Mare.
În urmă cu aproximativ 400 de ani, Mănăstirea Dobrovăț a fost sub tutela Mănăstirii Zografu de la Muntele Athos
Printr-un document din 26 martie 1651, la elaborarea căruia și-au dat acordul mitropolitul Varlaam Moțoc al Moldovei, episcopii și membrii Sfatului Domnesc, voievodul Vasile Lupu (1634-1653) a închinat Mănăstirea Dobrovăț către Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos. Domnitorul a justificat această închinare prin faptul că Mănăstirea Dobrovăț se afla părăsită de călugări și într-o stare de ruină.
Mănăstirea a trecut apoi prin perioade de restriște. În decembrie 1863, prin Legea secularizării averilor mănăstirești a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), Mănăstirea Dobrovăț a fost scoasă de sub tutela Mănăstirii Zografu, iar călugării greci au plecat. Lipsită de sursele sale de venituri, mănăstirea a decăzut.
Dobrovățul a funcționat ca mănăstire de călugări doar până în anul 1948, când în complexul monahal s-au stabilit din nou o școală și un atelier de împletit coșuri din răchită. În anul 1990, Dobrovățul și-a redobândit destinația inițială de așezământ monahal, cu obște de maici. Începând din anul 1992 are obște de călugări. Totuși, actele de proprietate s-au pierdut cu timpul.
Primăria Dobrovăț vrea să o reabiliteze cu bani europeni
Cătălin Martinuș, primarul comunei Dobrovăț, a arătat că odată cu obținea titlului de proprietate, s-ar putea depune un proiect cu fonduri europene. De altfel, primarul comunei a precizat că va încerca să preia lăcașul de cult în administrare pentru a putea depune o cerere pentru un proiect de reabilitare.
”Dosarul se află în instanță pentru a se obține titlul de proprietate asupra terenului. Sper ca ulterior să putem depune un proiect de reabilitare cu fonduri europene pentru ansamblul mănăstirii. Povestea cu mănăstirea este una veche și trag speranța că în cele din urmă se vor rezolva lucrurile”, a spus Cătălin Martinuș, primarul comunei Dobrovăț.
Dezastru cu proiectul de reabilitare de la Mănăstirea Dobrovăț! Circa 25 de ani de probleme
Mănăstirea Dobrovăț a fost la un pas de reabilitare, însă proiectul a eșuat. În anul 1997, SC Remicon SRL a încheiat un contract cu Institutul Național al Monumentelor Istorice pentru restaurarea și conservarea Mănăstirii Dobrovăț, pentru 6,3 milioane de lei. Însă, după ce a încasat primii bani de la stat, firma a renunțat la lucrare. După ce statul român a plătit acestei firme o parte din bani, SC Remicon SRL a intrat în faliment, iar restaurarea mănăstirii a fost blocată. Patronul firmei a fost condamnat pentru fraudă, însă proiectul de reabilitare a lăcașului din Dobrovăț nu a mai continuat.
”Am asfaltat drumul spre mănăstire, am mai încercat noi să facem ce putem pentru ca acest ansamblu să poată fi în continuare pe harta turismului și nu numai. Sper să putem să reabilităm biserica cât de curând. Prin fonduri europene, noi am reușit, acum mai mulți ani, să refacem biserica de lemn- monument istoric din localitate. Sper să reușim și acum să facem la fel”, a mai spus Cătălin Martinuș despre situația de la Mănăstirea Dobrovăț, ultima ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare.