Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, despre situația dintre Rusia și Ucraina

În apropierea Ucrainei au fost desfăşurate 36 de lansatoare Iskander, capabile să atingă ținte la 500-700 km distanță, care ar putea viza chiar şi capitala Kiev. Documentul ucrainean avertizează că o nouă potențială linie de front a apărut acum de-a lungul graniței sale de nord cu Belarus, un aliat cheie al Kremlinului.

Oficialii ucraineni sunt îngrijoraţi că Rusia ar putea staţiona trupe în Belarus sub pretextul unor exerciții militare comune, pentru a putea ataca Ucraina dinspre nord. Serviciile de informații militare ucrainene susţin că Rusia a adus „muniție de rezervă, spitale de campanie și servicii de securitate” la graniță, ceea ce ar „confirma pregătirea pentru operațiuni ofensive”.

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, nu consideră că va exista un război care să implice România

El apreciază că nu se impune convocarea unei ședințe extraordinare a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din cauza situației de la granița Ucrainei.

„Pentru cei care sunt îngrijorați – în primul rând, NATO, așa cum a anunțat Secretarul General Stoltenberg, nu va reacționa, indiferent de ceea ce se întâmplă la granița Ucrainei. Nu va reacționa militar, pentru că este clar că Ucraina nu este membru NATO, iar tratatul nord-atlantic arată că nu reacționează militar decât dacă sunt amenințate țări care sunt în NATO”, a declarat Vasile Dîncu pentru TVR.

România nu va fi la mijloc într-un eventual război

„Nu va fi război, este clar, în care să fie implicată România. România nu va participa cu trupe. Nu participă nici cu echipament la marea Ucrainei. Deci România este doar parte a NATO și reacționează împreună cu Alianța, în armonie și într-o strategie foarte coerentă”, adaugă ministrul Apărării.

Dîncu a apreciat că nu se impune convocarea unei ședințe extraordinare a CSAT din cauza situației de la granița Ucrainei

„Noi comunicăm tot timpul. Cu siguranță vom avea și ședința CSAT, nu ședințe de urgență, pentru că repet, nu este momentul acum să ne impacientăm și nici să luăm măsuri în grabă. Atunci când ai în apropierea un conflict, chiar dacă nu te implică direct, trebuie să te gândești ce se întâmplă cu migrațiile, să vezi ce resurse ai pentru asta, cum gestionezi o situație indirectă…”, conchide Dîncu.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat în mai multe rânduri că Alianţa Nord-Atlantică susţine suveranitatea Ucrainei şi va riposta prin sancţiuni economice şi financiare în cazul unei agresiuni a Rusiei, însă a subliniat că nu va exista o ripostă militară.

„Garanţiile de securitate ale NATO nu se aplică Ucrainei”, a declarat Jens Stoltenberg.

Declarația președintelui american Joe Biden referitor la conflictul dintre Rusia și Ucraina

Președintele american Joe Biden a declarat joi că i-a spus clar președintelui rus Vladimir Putin că orice mișcare rusă în Ucraina ar fi considerată o invazie, după ce anterior a sugerat că aliații sunt împărțiți în privința modului de reacție la orice „incursiune minoră”.

Biden a spus că o astfel de invazie va fi întâmpinată printr-un răspuns sever, iar Rusia va plăti un preț mare.

De asemenea, președintele american a declarat că Washingtonul este în căutarea altor scenarii.

„Rusia are o istorie lungă de a folosi alte măsuri decât acțiunile militare deschise. Tactici paramilitare, așa-numitele atacuri în zona gri și acțiuni ale soldaților ruși care nu poartă uniforme rusești”.

Biden a spus că alte potențiale acțiuni ascunse ale Moscovei includ atacuri cibernetice, precum și ceea ce el a numit desfășurarea „omuleților verzi în uniformă”.

„Trebuie să fim pregătiți să răspundem și la acestea într-un mod decisiv și unit cu gama de instrumente de care dispunem”, a adăugat Joe Biden, președintele SUA.