Mai precis, medicul ATI a ținut să transmită o serie de detalii despre bolnavii de COVID. Pacienții prezintă o saturaţie mai mică de oxigen (până la 65 procente, în condițiile în care normalul este de la 93-94%), însă aceștia nu prezintă simptome, au o stare vizibil bună, astfel că nu se simt rău şi nu se deplasează la unitatea medicală.
„Happy hipoxia” apare la bolnavii COVID-19. Ce este aceasta
După această perioadă în care bolnavii de Covid-19 se simt bine, apar brusc simptomele aferente și ajung în spital, intubaţi la secția de Anestezie și Terapie intensivă.
„Este ceea ce se numește „silent hypoxia” (hipoxia tăcută) și ”happy hypoxia”. Este o hipoxie care nu-ți creează niciun fel de simptom decât în momentul în care ajungi să fii intubat. Este un prag foarte labil între momentul în care ai această saturație – pe care o suporți foarte bine – și momentul în care ajungi să fii intubat.
Suntem surprinși că acești pacienți au o simptomatologie foarte redusă comparativ cu starea lor, pe de o parte, iar pe de altă parte, imaginile tomografice sunt catastrofale, este o afectare pulmonară bilaterală, cu afectări de peste 50-60-70 la sută din ambele câmpuri pulmonare”, a explicat medicul Radu Țincu, la un post de televiziune.
Așadar, pacienții testați pozitiv cu virusul nemilos „happy hypoxia” nu au niciun fel de simptom, nu-și pot da seama cu exactitate ce se întâmplă în interiorul propriului corp și tocmai acest aspect este considerat „parșivitatea, viclenia” acestui virus, menționează dr. Ţincu. Cel mai frecvent, aceste persoane merg la un control la medicul de familie acuzând cel mult de o stare de oboseală, de apatie.
Dr. Ţincu: „Te frapează discrepanța dintre cum vine pacientul la spital și imaginea radiologică”
Dr. Radu Țincu spune că pacientul asimptomatic infectat cu virusul Covid-19 resimte simptomele specifice doar atunci când se produce o schimbare bruscă ce conduce la intubarea și ventilarea mecanică. Medicul aduce în discuție și comparația cu alte complicații pulmonare severe, care se poate observa doar prin imaginile radiologice. Și doar atunci când pacienții nu mai pot respira singuri ajung la ATI.
„Dacă am compara altă infecție pulmonară care ar determina același grad de desaturare, pacientul ar fi mult mai simptomatic. Aici este partea interesantă pe care SARS-CoV-2 o determină: pacientul are afectare pulmonară de peste 70%, bilaterală, dar nu resimte acest lucru decât atunci când se produce căderea bruscă ce duce la intubare și ventilare mecanică a acestor pacienți”, a arătat Radu Țincu.
„Am mai văzut pacienți cu asemenea complicații pulmonare severe, însă aici ce te frapează este discrepanța dintre cum se prezintă pacientul la spital și care este imaginea radiologică. În mod normal, un astfel de pacient ar fi trebuit să fie mult mai grav, să resimtă într-un mod mult mai acut această afectare pulmonară”, a completat medicul.
La un moment dat, când această afectare pulmonară este semnificativă, ei nu mai pot să respire singuri și încep să simtă că nu au suficient oxigen. Atunci, ei ajung la Terapie intensivă.
Medicul militar Alexandru Cezar Andriţoiu aduce şi acesta în discuţie anumite forme atipice de Covid-19. Nu în ultimul rând, și medicul Virgil Musta a adus în discuție simptomele Covid-19. Astfel, pacienții decid dacă merg la spital sau rămân să se trateze acasă.