„M-am vindecat de fibroza pulmonară”: Un vis mare

Unii oameni doresc să spună „M-am vindecat de fibroza pulmonară”, dar este posibil acest lucru? Plămânul a primit foarte multe daune și este plin de cicatrici. Mare parte din întreaga masă a plămânului nu mai este funcțională.

Pentru a putea începe călătoria spre a afla răspunsul de ultimă oră a medicilor la această întrebare trebuie să înțelegem ce înseamnă cu exactitate această fibroză pulmonară. Trebuie să vorbim despre cum funcționează plămânul în mod normal și cum mai exact se manifestă boala.

Astfel, fibroza pulmonară este o maladie ce are loc la nivelul plămânilor și se manifestă prin transformarea țesutului sănătos în unul lezat și „umplut” cu cicatrici nefuncționale. Această modificare face plămânul să se transforme dintr-un „burete” care absoarbe și scoate aerul prin compresie, într-o bucată de „cauciuc”, care abia mai poate fi apăsată.

Cu cât această maladie avansează, cu atât persoana respectivă va avea o respirație mai scurtă, iar senzația de oboseală este indusă datorită conținutului insuficient de oxigen ce se administrează corpului. Această maladie poate stimula apariția unor boli psihice cum ar fi depresia, datorită sentimentului de neputință indus de către lipsa de oxigen.

Daunele ce deja au avut loc nu se pot repara, este un proces ireversibil al corpului. Dar medicamentele disponibile pot oferi o creștere a calității vieții, în cazul în care daunele nu sunt majore, iar fibroza a fost depistată în timp util.

Cum se simte să ai fibroză pulmonară: Simptome ale maladiei

Cum s-a precizat mai sus, principalul simptom este dat de faptul că respirația este una scurtă (dispnee) și repetată pentru a fi posibilă o oxigenare a plămânului. Afecțiunea se lasă însoțită de către o tuse seacă și frecventă.

În cadrul acestor oameni se înregistrează o oboseală ieșită din comun, împiedicând persoana în a avea o viață activă, limitându-se de fiecare dată. De asemenea, apare la majoritatea pacienților o scădere a masei corporale pe care oamenii de știință nu au putut încă să o explice, posibil să fie o metodă prin care corpul își păstrează energia pentru procesele vitale.

În timp, datorită sedentarismului provocat de incapacitatea de a susține activități sportive, se va instaura o durere musculară și a articulațiilor. Pacienții au dezvoltat o umflare degetelor de la mână și picioare, devenind „butucănoase”.

Simptomele sunt cele prezentate mai sus, însă se pot resimți cu diverse intensități, de la om la om. Gradul de avansare al bolii joacă de asemenea un rol important în cât de puternic se simt simptomele. Unii au parte de o degradare puternică și rapidă, în timp ce alții au parte de una înceată, indiferent de caz, ambele sunt ireversibile. Motiv pentru care este greu să ne imaginăm cum ar fi posibil de spus „M-am vindecat de fibroza pulmonară”.

Cum apare fibroza pulmonară: Principale cauze

Fibroza pulmonară presupune apariția unor țesuturi cicatriciale ( pot fi văzute drept gumoase, ca un cauciuc) în jurul săculeților alveolari de la nivelul plămânului. Alveolele fiind împrejmuite de aceste structuri, au o dificultate în a realiza presiunea necesară pentru a trimite oxigenul respirat în sânge.

Această afecțiune poate fi cauzată de mai mulți factori ce includ expunerea pe termen lung la anumite toxine, sub anumite boli, terapii pe radiație sau chiar medicamente administrate anterior.

Numărul de toxine ce poate cauza apariția acestei stări patologice este unul destul de vast, iar aici trebuie să precizăm că oamenii care desfășoară activități în medii bogate în praf de praf de siliciu, fibre de azbest, praf de metale grele, praf de cărbune, praf de cereale sau fecale de animale și păsări (îngrășăminte naturale) sunt cei mai expuși.

Din cauza unor radiații primite drept tratament în cazul unei afecțiuni, se poate ajunge la dezvoltarea fibrozei pulmonare. Daunele se pot simți după luni sau câteodată chiar ani de zile după ce tratamentul a avut loc.

Sănătatea plămânului depinde de cât de mult timp plămânul a fost expus radiaților, cantitatea de radiații totală la care a fost expus, dacă plămânul avea dauna anterioare și chiar dacă pacientul a primit, sau nu, un tratament de chimioterapie.

Medicamentele ce pot provoca daune plămânilor sunt cei folosiți în chimioterapie, predestinate în a ucide celulele canceroase, pastile bazate pe methotrexate sau ciclofosfamide, precum Trexall sau Otrexup.

Medicațiile ce sunt folosite în combaterea iregularității inimii sunt de asemenea nocive pentru plămân, dintre care putem aminti Cordarone, Pacerone și Nexterone.

Antibioticele (de tipul Macrobid, Macrodantin) și medicamentele analgezice pe bază de rituximab, Rituxan, sau pe bază de sulfasalazină, Azulfidine, pot fi, de asemenea, implicate în lezarea plămânului.

Una dintre cele mai nedorite complicații ale fibrozei pulmonare este insuficiența respiratorie. Aceasta este, de obicei, ultimul stadiu în care bolile ce afectează plămânii pot ajunge. În cadrul ei se întâmpină apariția unui nivel foarte scăzut de oxigen în sânge, ce poate pune viața în pericol. Adesea, utilizarea unui aer bogat în oxigen reprezintă o decizie luată de mulți medici.

Condiții medicale ce pot rezulta în fibroză pulmonară

Dermatomiozitele și polimiozitele sunt precursoare ale fibrozei pulmonare. Sarcoidoza, scleroderma și maladia sistemică lupus sunt doar câteva dintre bolile ce pot avea ca stadiu avansat de dezvoltare fibroza. Pneumoniile netratate stimulează apariția de țesut cicatricial la nivelul plămânilor.

Savanții au ajuns la concluzia că foarte multe substanțe pot duce la dezvoltarea unei fibroze pulmonare, însă în majoritatea cazurilor la pacienți, nu se poate identifica cu exactitate o cauză.

De asemenea, alte studii sugerează că și codul genetic al persoanei respective este important, motiv pentru care unele persoane sunt mai vulnerabile dacă au în familie persoane cu această afecțiune. Bolile provocate antecedent de către virusuri și expunerea la fumul de țigară ar putea declanșa această maladie.

Tratament folosit în cadrul fibrozei pulmonare

Pentru a clarifica din nou situația, țesutul pulmonar deja fibrozat nu mai poate fi readus în stadiul inițial, iar tehnologia actuală nu s-a dovedit foarte efectivă în a opri progresia bolii. Unele tratamente pot încetini procesul sau să îmbunătățească viața pacienților. Medicul specialist fiind cel mai în măsură de a vă recomanda tratament în funcție de stadiul evolutiv al bolii.

Este foarte probabil ca doctorul să recomande medicamente pe bază de perifenidonă sau nintedanib, cum sunt Esbriet și Ofev. Acestea fiind oarecum recent puse în practică, dar au fost acceptate mondial ca fiind substanțe cu caracterul de a încetini viteza cu care se instaurează fibroza pulmonară. Bineînțeles, pot apărea efecte adverse precum diareea, greața sau erupții.

Terapia cu oxigen, un pas spre a zice: „M-am vindecat de fibroza pulmonară”

O terapie bazată pe administrarea unui aer cu un conținut mai mare de oxigen, nu va opri procesul degenerativ al plămânului, proces similar cu cel de demineralizare osoasă aflat în osteoporoză, însă poate oferi o îmbunătățire a vieții oamenilor. Aceștia fiind capabili de a respira mai bine, previne apariția unor complicații datorate unui nivel de oxigen insuficient în sânge, crește sentimentul de bună dispoziție și îmbunătățește calitatea somnului.

Începerea unor terapii de reabilitare pulmonară poate face ca simptomele să se diminueze. Prin aceste activități se înțeleg exerciții fizice pentru a crește rezistența, dietă specifică și învățarea de tehnici de respirat ce să crească eficiența plămânilor.

Transplantul, o posibilitate de a spune: „M-am vindecat de fibroza pulmonară”

Transplantul de plămân poate fi decizia medicală cea mai potrivită, însă simultan, este una riscantă întrucât există șanse reale de nepotrivire sau de apariție a complicațiilor, precum respingerea sau infectarea.

Aceste riscuri trebuie discutate cu medicul specialist pentru a lua decizia cea mai potrivită, persoanele cu fibroză pulmonară ce au obținut un transplant de plămân, au avut parte de o viată lungă cu o calitate chiar înaltă.