Ludovic Orban și Klaus Iohannis prezintă programul de relansare economică

Premierul Ludovic Orban prezintă, miercuri, Planul naţional de investiţii şi de relansare economică alături de preşedintele României. Evenimentul este programat de la ora 18:00, la Clubul Diplomatic. „Prezentarea programului economic va fi miercuri, alături de preşedintele României, cu care am colaborat foarte apropiat”, a anunţat premierul Ludovic Orban.

El a mai precizat că, după prezentarea măsurilor gândite, vor fi adoptate şi actele normative necesare. „După prezentarea programului economic, obiectivul nostru este ca, în maxim o lună de zile, să adoptăm toate actele normative necesare pentru implementarea măsurilor din program”, a mai subliniat premierul.

În 4 iunie, Ludovic Orban a cerut ministerelor să lucreze pentru definitivarea actelor normative din pachetul de relansare economică.

Plafonul de garantare pentru programul IMM Invest, majorat

În 1 iunie, Orban anunţa că Guvernul pregăteşte un plan de relansare a economiei, spunând că ar putea majora de la 15 la 20 de miliarde de lei plafonul de garantare pentru programul IMM Invest, dar şi că ia în calcul crearea unui fond de investiţii deţinut „în primă fază” de statul român, dar şi în susţinerea investiţiilor greenfield.

Discuţia a vizat viitorul buget multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027 şi Planul de relansare economică propuse de către Comisia Europeană.

Consultări cu preşedintele Consiliului European

Administraţia Prezidenţială a anunţat, marţi, că preşedintele Klaus Iohannis a avut o consultare cu cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, în vederea pregătirii reuniunii Consiliului European care va avea loc în perioada 17-18 iulie la Bruxelles.

Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat obiectivele principale pe care România le are în cadrul acestui proces de negociere, reiterând necesitatea de a se ajunge cât mai curând posibil la un acord final.

„În ceea ce priveşte viitorul buget al Uniunii, Preşedintele României a subliniat că obiectivul major al ţării noastre este obţinerea unor alocări cât mai mari pentru politicile de coeziune şi agricultură. În acest context, Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea de menţinere a unui rol principal al celor două politici în cadrul viitorului buget al Uniunii, având în vedere că acestea reprezintă cele mai importante instrumente de investiţii ale Uniunii, care funcţionează în mod adecvat şi care pot oferi soluţii eficiente în situaţiile de criză.

Cu privire la politica de coeziune, Preşedintele României a solicitat o flexibilitate sporită în absorbţia sumelor alocate acestei politici. Astfel, Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut creşterea transferurilor între diferitele fonduri ale acestei politici pentru a adapta finanţarea disponibilă la nevoile noastre specifice de dezvoltare. De asemenea, Preşedintele României s-a exprimat în favoarea menţinerii ratelor de cofinanţare şi prefinanţare din actuala perioadă de programare 2014-2020, precum şi a actualei reguli de dezangajare a fondurilor europene de n+3 ani”, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Flexibilitate pentru finanțare

Sursa citată a precizat că preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru o flexibilitate suplimentară în cadrul concentrării tematice în cazul Fondului European de Dezvoltare Regională.

„Referitor la Politica Agricolă Comună, Preşedintele României a solicitat alocări suplimentare pentru dezvoltarea rurală, ţinând cont de faptul că zonele rurale au o nevoie ridicată de investiţii pe termen lung. În ceea ce priveşte plăţile directe, Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut continuarea procesului de convergenţă externă a acestora, astfel încât sumele acordate fermierilor români din bugetul Uniunii să fie cât mai apropiate de cele din statele Europei de Vest. De asemenea, Preşedintele României a pledat pentru eliminarea caracterului obligatoriu al mecanismului de plafonare a plăţilor directe, astfel încât statele membre să aibă flexibilitatea necesară pentru adaptarea finanţărilor la propriile condiţii specifice”, a mai transmis sursa citată.

Cu privire la introducerea unor resurse proprii noi la bugetul Uniunii Europene, Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că România este în favoarea oricărei alte resurse care poate genera venituri suplimentare, dar care să nu afecteze sursele de venit existente la nivelul statelor membre.

Evitarea presiunilor nejustificate asupra bugetului

Referitor la Planul de redresare economică, preşedintele României a pledat pentru o alocare totală substanţială, pentru o pondere mai mare a componentei de granturi comparativ cu cea de împrumuturi în totalul sumelor alocate, precum şi pentru un acces rapid şi eficient la finanţare pentru toate statele membre. De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru o perioadă cât mai lungă în ceea ce priveşte implementarea noului instrument de redresare economică, astfel încât sumele alocate statelor membre să poată fi absorbite integral şi eficient.

Preşedintele României s-a pronunţat pentru asigurarea unei perioade de rambursare de 30 de ani pentru fondurile alocate pentru redresarea economică, întrucât această abordare ar permite punerea în aplicare a angajamentelor pe termen mediu şi lung asumate la nivelul Uniunii Europene, evitând, totodată, presiuni nejustificate asupra bugetelor naţionale.

În ceea ce priveşte Fondul pentru Tranziţie Justă, Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru caracterul voluntar al transferurilor de la Fondul de Coeziune către acest fond.