Lucrări speciale, la Iași, pe o suprafață de 4.000 de metri pătrați, la un domeniu ce are în centru un castel faimos – FOTO EXCLUSIV
La Iași vor demara o serie de lucrări de protecție, pe o suprafață uriașă de 4.000 de metri pătrați, la un domeniu ce are în centru un castel faimos. Beneficiarul, Mănăstirea Miclăușeni, prin S.C. Prodid S.R.L., a depus un proiect spre avizare(la Direcția Județeană pentru Cultură). Acesta vizează lucrări de protecție în vecinătatea clădirii Castelului ”Sturdza”, de la Miclăușeni, prin delimitări funcționale, sistematizare verticală drumuri, alei și coordonare rețele în incinta Castelului ”Sturdza”, sat Miclăușeni, comuna Butea, județul Iași
Lucrări de protecție, într-un areal de 4.000 de metri pătrați, la un domeniu ce are în centru un castel faimos, vor demara la Iași! Deja, Mănăstirea Miclăușeni, prin S.C. Prodid S.R.L., a depus un proiect(la Direcția Județeană pentru Cultură (DJC)). Totul vizează lucrări de protecție în vecinătatea clădirii Castelului ”Sturdza”, de la Miclăușeni, prin delimitări funcționale, sistematizare verticală drumuri, alei și coordonare rețele în incinta Castelului ”Sturdza”, sat Miclăușeni, comuna Butea, județul Iași. Este vorba de etapa Documentației Tehnice pentru obținerea Autorizației de Construire(DTAC).
Proiectant/Elaborator-șef proiect specialist al Ministerului Culturii(MC) este arh. Șerban Sturdza și arh. Ruxandra Vasile-S.C. PRODID S.R.L.
Lucrări speciale, la Iași, pe o suprafață de 4.000 de metri pătrați, la un domeniu ce are în centru un castel
Castelul de la Miclăușeni a fost ridicat între anii 1880-1904, chiar de Gheorghe Sturdza, pe locul unui vechi conac boieresc. Totuși, începutul adevărat pentru ceea ce se află astăzi în această zonă pleacă din negura vremurilor, de la începutul anului 1400. Castelul Miclăușeni reprezintă o bijuterie arhitectonică în stil neogotic. Un incendiul nimicitor l-a devastat, distrugerea sa cu brutalitate fiind făcută de către soldații ruși. După instaurarea Regimului Comunist în România, acesta a fost transformat în școală-cămin pentru copiii cu handicap psihic. În fapt, la Micălușeni este vorba despre un întreg ansamblu monumental.
Asemeni Palatului de la Ruginoasa sau Conacului ”P.P. Carp” de la Țibănești, enigmaticul Castel ”Sturdza” te transpune, în doar câteva minute, într-o altă lume, plină de parfum romantic și amintiri sensibile legate de ceea ce s-a petrecut aici de-a lungul a mai bine de un secol.
Castelul de la Miclăușeni: De la vornicul Miclăuș, la Gheorghe Sturdza
Ca dovadă a faptului că vorbim de un loc ce are o istorie de peste jumătate de mileniu, trebuie arătat că, după anul 1410, domnitorul Alexandru cel Bun(1400-1432) a dăruit vornicului Miclăuș(1380-1440), membru în Sfatul Domnesc, o moșie întinsă, situată în apropierea Luncii Siretului. Moșia a devenit cunoscută sub denumirea de ”Miclăușeni” după moartea vornicului. La 25 aprilie 1591, urmașii vornicului Miclăuș au vândut moșia către vistiernicul Simion Stroici(1550-1623). La începutul secolului al XVII-lea, vistiernicul a construit aici un conac ale cărui ruine se mai puteau vedea la începutul secolului al XX-lea.
Printr-un testament din 5 iunie 1622, Stroici a lăsat moștenire satul Miclăușeni lui Lupu Prăjescu și nepoatei sale Safta, fiului său, totul cu heleștee și cu prisăci. La sfârșitul secolului al XVII-lea(în 1697), urmașii lui Lupu Prăjescu, neavând urmași, au lăsat domeniul fraților Ioan și Sandu Sturdza, cu care se înrudeau. La data de 19 aprilie 1699, frații Sturdza și-au împărțit între ei averile, moșia Miclăușeni revenindu-i lui Ioan Sturdza. Pe moșie locuiau și munceau țărani clăcași și țigani robi, care și astăzi poartă nume de meserii: Bucătaru, Muraru, Pitaru, Curelaru, Mindirigiu, Bivolar sau Surugiu. În anul 1752, vornicul Ioan Sturdza(1710-1792) a reclădit conacul boieresc, construindu-l cu demisol și parter și în formă de cruce. Fiul său, Dimitrie, a construit în perioada 1821-1823 o biserică de curte, în apropierea castelului.
Deși era văr cu domnitorul Mihail Sturdza(1834-1849), Alecu Sturdza a îmbrățisat ideile revoluționarilor de la 1848. A fost înmormântat în biserica conacului. După moartea sa, de administrarea moșiei s-a ocupat văduva sa, Ecaterina(”Catinca”). Ea a lăsat moșia fiului său, George A. Sturdza, în 1863. Este vorba de lucrări speciale la Iași, pe o suprafață de 4.000 de metri pătrați, la un domeniu ce are în centru acest castel faimos.