Liviu Vornicu: Să fie BRICS luminița de la capătul tunelului?

Analistul Liviu Vornicu, cetățean româno-american cu studii economice atât în România, cât și în Statele Unite, expune pe scurt câteva opinii legate de agenda blocului BRICS.

După cum am relatat într-un articol anterior, anul acesta în august a avut loc la Johannesburg, Africa de Sud, cel de-al 15-lea summit BRICS în cadrul căruia a fost votată admiterea a șase noi membri. Noii membri, ce se vor alătura blocului începând cu 1 ianuarie 2024, sunt Argentina, Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, iar noua structură se va numi BRICS-11.

La reuniunea la nivel înalt, organizată sub președinția Africii de Sud, au fost invitate aproximativ 40 de țări, care doreau să devină membre ale BRICS, dar doar șase țări noi au fost acceptate deocamdată. Cu toate acestea, au avut loc discuții cu privire la includerea în bloc a unui alt grup de state în timpul summitului BRICS din 2024.

Efervescența cu care este promovat blocul BRICS la nivel mondial îi face pe mulți să identifice această nouă grupare de națiuni cu o bonanza, mai ales pe cei din Sudul Global, care doresc să iasă de sub puternică influență a occidentului, și în special să nu-și mai raporteze economia la dolarul american. Argumentul de bază al încercării de de-dolarizare îl reprezintă scăparea de sancțiunile care li se aplică atunci când nu se comportă în conformitate cu ordinea bazată pe reguli impusă de Statele Unite și aliații săi.

Susținătorii aderării la noul bloc își motivează noile decizii geopolitice pe faptul că liderii occidentali au abolit legile internaționale înlocuindu-le cu ordinea bazată pe regulile impuse de ei, iar această ordine trebuie respectată de toți, cu excepția elitelor occidentale. Mai mult, atunci când sunt comise infracțiuni penale legate de drepturile omului, abuzurile asupra copiilor, traficul de copii și femei, nici un judecător de drept internațional din ziua de azi nu îndrăznește să se îndrepte împotriva elitelor sau a marilor corporații internaționale.

Potrivit specialiștilor cei mai mulți dintre candidații BRICS doresc să iasă de sub “pumnul de fier” al occidentului căutând salvarea în est. Pentru ei, noul grup reprezintă apropierea de est, deoarece blocul a fost creat și este condus de China și Rusia, două țări care și-au câștigat pe bună dreptate reputația de a coexista cu occidentul, dar într-o oarecare independență economică și monetară.

Unul dintre cele mai uzitate mesaje ale propagandei BRICS este „de-dolarizarea”, adică ieșirea din raza de influența a dolarului cu orice preț pentru a evita sancțiunile, pe care această dependență le poate atrage. Toată această propagandă agresivă a creat simpatizanți, ce sunt siguri că acest bloc puternic, noul BRICS-11, va putea doborâ dolarul american și cartelul privat al băncilor centrale, controlat de familia Rothschild, sub forma Băncii Reglementărilor Internaționale (BRI), care mai este denumită și Banca Centrală a tuturor băncilor centrale. Această bancă controlează peste 90% din băncile centrale din lume în ceea ce privește volumul monetar.

Paradoxal, Banca Chinei, bancă centrală a unui membru fondator al BRICS, a devenit recent membră a Băncii Reglementărilor Internaționale. La momentul aderării, publicația Wall Street Journal a subliniat faptul că includerea Chinei ca membru în clubul BRI reprezintă o adevărată revoluție. Membrii Băncii Reglementărilor Internaționale sunt băncile centrale din 63 de jurisdicții: 34 în Europa, 16 în Asia, 5 în America de Sud, 3 în America de Nord, 3 în Africa și 2 în Oceania. Statele Unite sunt reprezentate de doi membri, Rezerva Federală a S.U.A. și Rezerva Federală din New York.

Chiar și Banca Centrală a Rusiei este membră a BRI, dar angajamentul său cu BRI a fost suspendat de la începutul lunii martie 2022 ca urmare a sancțiunilor occidentale impuse din cauza conflictului militar din Ucraina. Banca Centrală a Braziliei este, de asemenea, un membru cu drepturi depline al BRI. Cu alte cuvinte, trei membri fondatori ai BRICS sunt strâns legați de Banca Reglementărilor Internaționale, care este complet dependentă de dolarul american.

Având în vedere această apartenență la BRI a băncilor centrale ale statelor membre BRICS, se naște întrebarea: cât de reală este această luptă de de-dolarizare a blocul BRICS? În plus, au apărut diverse teorii, pe care unii le-ar numi ale conspirației, precum că noul grup a fost înființat în urmă cu aproximativ 14 ani pentru a promova pur și simplu haosul și diviziunea necesare pentru a accelera crearea unei monede digitale unice la nivel mondial cu rol de subjugare a națiunilor.

Indiferent de tipul mesajelor transmise pe canalele mass-media de anumiți lideri, experții au explicat în nenumărate rânduri că orice națiune, stat, societate, sau comunitate pentru a avea suveranitate și independență deplină în ceea ce privește afacerile sale, controlul absolut asupra mijloacelor, pe care le utilizează pentru a face schimb de bunuri și servicii, trebuie să revină organelor și instituțiilor care reprezintă poporul și nu trebuie să fie delegat unor persoane private.

De-a lungul istoriei, perioadele în care statul suveran a controlat masa monetară au fost sinonime cu perioade de prosperitate, pace, îmbogățire culturală, ocupare deplină a forței de muncă și inflație zero. Atunci când bancherii privați au acaparat controlul asupra procesului de creare a banilor, rezultatele inevitabile au fost cicluri recurente de prosperitate și sărăcie, șomaj, inflație accentuată și un transfer enorm și tot mai mare de bogăție și putere politică către o mică clică, care a controlat sistemul monetar exploatator. Ori de câte ori bancherii privați au fost combătuți de națiunile care căutau restaurarea unui sistem monetar onest, acești bancheri au provocat războaie pentru a redobândi puterea.

În opinia specialiștilor, cei ce doresc să adere la BRICS sau la orice alt bloc ar trebui să analizeze pe toate părțile agenda politico-economică a acelei grupări pentru a lua decizii în cunoștință de cauză. În ceea ce privește noul bloc, ei recomandă studierea „Declarației BRICS de la Johannesburg” de 94 de puncte, care dezvăluie adevărata misiune a grupului. Prin această declarație cele cinci membre fondatoare se angajează să respecte cele 17 obiective de dezvoltare durabilă ale ONU și activitățile legate de schimbările climatice.

Pentru cei mai puțin răbdători în lecturarea îndelungatei declarații, pot menționa câteva puncte cheie ale declarației liderilor BRICS, cum ar fi:

– promisiunea că vor urmări obiectivele de dezvoltare durabilă ale FEM și ale ONU pentru 2030;

– sublinierea că vor urgenta abordarea schimbărilor climatice;

– reconfirmarea că vor pune în aplicare Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice;

– susținerea pentru Centrul Mondial al Comerțului și pentru Organizația Mondială a Sănătății;

– menținerea angajamentului de a consolida pregătirea în caz de pandemie;

– susținerea transformarii digitale.

Luând în considerare apartenența la Banca Reglementărilor Internaționale a băncilor centrale ale statelor BRICS, precum și declarația de la Johannesburg, la ce se pot aștepta cei care doresc să devină membrii cu drepturi depline ai noului bloc? Mai pot spera la suveranitate economică și independența? Nu cumva vor avea de a face cu aceeași, Mărie dar cu altă pălărie? Cred că răspunsurile la aceste întrebări ar trebui găsite de toți liderii țărilor, ce își propun o schimbare de direcție, pentru a nu se trezi prea târziu că au comis un act ireversibil.