Liviu Vornicu: Oare sunt bine gândite noile măsuri economice?

Analistul Liviu Vornicu, cetățean româno-american cu studii economice atât în România, cât și în Statele Unite, prezintă câteva aspecte legate de noul mecanism al Uniunii Europene ce se dorește a fi impus țărilor non-UE.

În ultima vreme, liderii Uniunii Europene ne-au obișnuit cu tot felul de măsuri menite, conform declarațiilor din presă, să protejeze populația Europei. Dacă acesta ar fi cu adevărat obiectivul direcțiilor trasate nu ar fi nici o problemă, însă privind mai atent cele întreprinse de diriguitorii europeni observăm că se obțin rezultate contrare celor prezentate publicului ca ținte de realizat.

Stirile PROTV

Convoaie militare în mai multe zone din Moldova și Transilvania. Ce se întâmplă

RomaniaTV

Laura Cosoi a făcut anunțul despre al 5-lea copil: „Am vizualizat o familie numeroasă”

Toate aceste “bune intenții” au determinat specialiștii în economie să emită tot felul de teorii cu privire la surprinzătoarele acțiuni ale conducerii UE. Un exemplu elocvent îl reprezintă studiile legate de noua ideologie politică a occidentului contemporan prin care se subliniază faptul că oficialii Uniunii ar fi devenit obsedați de ecologism. Cei care au elaborat aceste studii cred că măsurile de tipul acesta ar fi folosite pentru a elabora la nivel mondial o diferențiere civilizațională, mai pe românește țările care nu împărtășesc noile ideologii ar fi inferioare celor care le folosesc.

De-a lungul timpul anumite publicații europene au avertizat ideologii occidentali să fie mai atenți atunci când sunt “măcinați” de dorința de a impune anumite idei sau măsuri “revoluționare”, deoarece istoria ne-a arătat de nenumărate ori că ideologia agresivă, în cele mai multe cazuri, a pornit zeci de războaie colonialiste împotriva „junglelor” din întreaga lume. Surprinzător este că un conflict militar, cum este cel din Ucraina, nu reprezintă pentru protectorii calității vieții europene nici o preocupare din punctul de vedere al mediului și poluării.

De ce bombele și rachetele de croazieră nu reprezintă o amenințare pentru habitatul natural a mii de specii pe cale de dispariție sau o problemă pentru conservarea acestor habitaturi? Pentru că nu există nici un interes major a se răspunde la o astfel de întrebare, sunt mulți care ironizează măsurile extreme, în special cele legate de mediu și poluare, menționând că atunci când sunt răspândite libertățile, democrația și drepturilor omului mijloacele care se folosesc sunt foarte curate și prietenoase cu mediul.

Având la bază noua ideologie existențială, occidentul politic a decis să ia măsuri geostrategice ce par a afecta relațiile sale cu întreaga lume. Și anume, mecanismul de ajustare la frontieră de carbon (MAFC) al Uniunii Europene, sau pur și simplu „taxa pe carbon”, reprezintă o încercare de a forța restul lumii să urmeze orientările Uniunii Europene în materie de protecția mediului înconjurător. Legea a fost puternic criticată de India și China, ambele state având economii de producție masivă. Cei doi giganți asiatici consideră că această lege este, de fapt, un act de război economic și o nouă barieră comercială care nu ține cont de stadiile extrem de diferite de dezvoltare socio-economică. Niciuna dintre cele două țări nu este dispusă să renunțe la creștere și dezvoltare.

De exemplu, statul chinez lucrează la îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor săi, conform declarațiilor de presă ale oficialilor chinezi, luând măsuri fără precedent în istoria contemporană a Chinei. Pentru a continua pe această cale, guvernul chinez susține că trebuie să ofere economiei sale libertatea și resursele necesare. Pe aceeași lungime de undă se situează și India.

Problema comună a Chinei și Indiei a făcut ca atât Asociația Chineză a Fierului și Oțelului (ACFO), cât și ministerul indian al comerțului să se pronunțe deschis împotriva mecanismul de ajustare european. Ambele țări au elaborat măsuri economice pentru a diminua impactul negativ al acestei ultime taxe UE, fără să-și ascundă nemulțumirea totală față de aceasta. Ele o văd ca pe o modalitate sinistră de a le încetini dezvoltarea economică. Pe de altă parte, oficialii de la Bruxelles se apără clamând faptul că noul mecanism este de o importanță critică pentru planurile sale de a obține zero emisii de carbon în șase industrii desemnate.

Potrivit experților juridici, regimul fiscal al mecanismului de ajustare a trecut recent în ceea ce s-ar numi „faza de tranziție”. Mai exact, de la 1 octombrie, importatorii de diverse mărfuri (inclusiv oțel) în Uniunea Europeană trebuie să raporteze emisiile de carbon ale produselor lor. Până în 2026, importatorii respectivi vor fi, de asemenea, supuși unor taxe legale.      În acest mod UE urmărește să impună MAFC țărilor non-occidentale cu emisii de carbon semnificative, chiar dacă aceste țări consideră că este o modalitate de a le submina dezvoltarea economică. Și în timp ce scopul declarat al acestei taxe pe carbon este de a forța producătorii să reducă emisiile de carbon, ceea ce se va realiza de fapt va fi o creștere suplimentară a costului oțelului, aluminiului și al altor mărfuri de importanță strategică.

China a fost foarte vocală în ceea ce privește acest mecanism de ajustare. În urmă cu câteva zile, asociația sa siderurgică l-a numit o nouă barieră comercială ce va avea consecințe deosebit de grave și asupra companiilor europene deja lovite de crizele sanitară și energetică. Potrivit agenției Reuters, ACFO a declarat că dorește mai multe discuții cu UE pe această temă. Organizația chineză evidențiază, de asemenea, că această taxă de carbon nu ține cont de diferitele faze de dezvoltare din diferite țări și că taxa se abate de la principiul responsabilităților comune, dar diferențiate. Toate acestea au determinat specialiștii din industrie să menționeze că mecanismul de ajustare european va fi principala cauză a trendului ascendent al costurilor produselor de bază, estimând creșteri de 4-6% sau chiar mai mari, iar acest calcul nu a luat în considerare efectul asupra altor industrii.

În noua conjunctură este de înțeles temerea ACFO că acest mecanism de ajustare poate fi mai mult decât suficient pentru a face ca exporturile chinezești să devină neviabile. Și statul indian împărtășește aceeași îngrijorare și dezaprobă noua și controversata taxă europeană, declarând prin membrii guvernului că aceasta poate distruge efectiv competitivitatea produselor sale de export către UE. Mai mult, ministrul indian al comerțului și industriei a înfierat mecanismul de ajustare european menționând, totodată, că Uniunea Europeană își va da seama foarte rapid de greșeala sa și va fi forțată să oprească punerea sa în aplicare. Efortul asiatic de a găsi soluții pentru abordarea problemei create de noua taxă europeană nu se rezumă doar la organismele guvernamentale, sunt în plină desfășurare, de asemenea, întâlniri între asociațiile comerciale și producători, care colaborează pentru a găsi cea mai bună rezolvare pentru MAFC.

La fel ca și guvernul de la Beijing, guvernul indian a subliniat că va găsi o soluție, cel mai probabil o taxă internă concepută special pentru a nu afecta negativ economia țării, reducând în același timp emisiile de carbon. Acest lucru ar face, de asemenea, ca mecanismul de ajustare european să devină depășit și, prin urmare, inutil.

În opinia specialiștilor soluțiile interne nu vor fi singurele metode pe care le vor aborda cele două guverne asiatice. Mai mult ca sigur atât China, cât și India vor răspunde prin impunerea propriilor restricții asupra exporturilor UE către Asia, ceea ce ar putea avea consecințe deosebit de grave asupra companiilor europene, deja în dificultate. Toate acestea ar putea conduce la izbucnirea unui război economic, care ar avea puterea să afecteze întreaga economie globală.