Liviu Vornicu: În ce fel abordăm diferențele culturale ale forței de muncă?

Analistul Liviu Vornicu vorbește, în materialul de astăzi, despre absența resursei umane calificate. Situația este una tragică în România unde, la fel ca și pe continentul european, lipsesc specialiștii. Conform analizei făcute de Liviu Vornicu, Europa va pierde aproximativ 13,5 milioane de muncitori specializați. Și asta până în 2030:

Absenţa resursei umane calificate este un subiect ce îngrijorează de ani buni companiile europene. În 2019, trei din patru companii raportau că au avut probleme în găsirea lucrătorilor potriviţi, iar proiecţiile din România nu sunt de fel mai pozitive pentru viitoarea forţă de muncă, de care încă depind multe companii autohtone. Efectele penuriei forţei de muncă sunt deja observate pe tot continentul european, iar specialiștii preconizează că în mai puţin de 10 ani, până în 2030, Europa va pierde în jur de 13,5 milioane de muncitori specializați.

Stirile PROTV

Ciclonul Ashley va lovi România. Vremea se va răci brusc cu aproape 20 de grade și va fi potop. Precipitaţii de 100 l/mp

RomaniaTV

Gabriela Cristea, vestea MOMENTULUI! ''Da, divorțul bate la ușă. Acceptăm realitatea așa cum este, ce ți-e scris în frunte ți-e pus''

Trăim vremuri în care lipsa forței de muncă determină națiunile europene să ia măsuri la care cu câțiva ani în urmă nici măcar nu ar fi îndrăznit să se gândească. Au ajuns să aducă lucrători din cele mai îndepărtate zone ale lumii din țări cu culturi și mentalități total diferite față de cultura europenilor. Datorită migrării masive a forței de muncă în țări din vestul Europei, România a ajuns, la rândul ei să se orienteze către țările din Asia pentru acoperirea meseriilor pentru care există un deficit major pe piața muncii.

Diferențele culturale în rândul forței de muncă pot juca un rol semnificativ în mediul de lucru, în relațiile interpersonale și în succesul organizațiilor. Drept urmare ar trebui subliniate câteva aspecte legate de diversitatea culturală, mai ales ca între lucrătorii români și cei aduși din zona asiatică există mari diferențe religioase, de mentalitate, de limbă, și mai ales de percepție a atribuțiilor la locul de muncă.

Culturile diferite pot avea abordări distincte în ceea ce privește comunicarea. Unele culturi pot pune un accent mai mare pe comunicarea directă și deschisă, în timp ce altele pot prefera comunicarea indirectă și implicită. Aceste diferențe pot influența substanțial modul în care se desfășoară comunicarea în mediul de lucru și pot necesita adaptare și înțelegere reciprocă.

Valorile și normele culturale pot varia considerabil între diferite grupuri de lucrători. Acestea pot include diferențe în privința priorităților, atitudinilor față de autoritate, echilibru între viața profesională și cea personală și percepția succesului. Este important să se recunoască și să se respecte aceste diferențe culturale pentru a promova un mediu de lucru armonios și productiv.

Culturile pot avea perspective diferite asupra conducerii și ierarhiei în organizații. Unele dintre ele pot acorda o importanță ridicată respectării ierarhiei și a autorității superioare, în timp ce altele pot fi mai orientate spre egalitate și colaborare. Aceste diferențe pot determina schimbări asupra felului în care sunt gestionate relațiile de muncă și luarea deciziilor în cadrul unei organizații.

Un alt aspect important îl reprezintă maniera în care culturile abordează noțiunea timpului de lucru și punctualitatea. Reprezentanții anumitor culturi pot fi mai orientați spre respectarea strictă a programului și a punctualității, în timp ce alții pot fi mai flexibili și mai relaxați în ceea ce privește timpul. Aceste deosebiri pot avea efect important asupra programelor de lucru, întâlnirilor și colaborării între lucrătorii din culturi diferite.

De asemeni, lucrătorii ce provin din medii culturale variate pot trata în mod diferit diversitatea și incluziunea. Unele culturi pot fi mai deschise și receptive la diversitate și la lucrători ce provin din țări cu culturi deosebite, în timp ce altele pot avea tendința de a fi mai conservatoare sau mai rezervate. Promovarea unui mediu de lucru prietenos și valorizarea diversității poate aduce beneficii semnificative în termeni de creativitate, inovație și colaborare.

Pentru a gestiona cu succes diferențele culturale și de mentalitate în mediul de lucru, este important să se promoveze înțelegerea, toleranța și respectul reciproc. Organizațiile românești ce utilizează resursă umană din străinătate ar trebui să adopte politici și practici care să faciliteze diversitatea, să ofere programe de formare interculturală și să promoveze comunicarea și colaborarea eficientă între lucrătorii din culturi diferite. De asemenea, este util să se cultive o cultură organizațională care să valorifice diversitatea și să creeze un mediu de lucru bazat pe respect și echitabil pentru toți lucrătorii.

Fără nicio îmbunătăţire demografică majoră în perspectivă, autorităţile şi companiile românești trebuie să aibă acorde o atenție deosebită și să ia măsuri concrete pentru protejarea și manținerea forţei de muncă atât autohtonă, cât și celei din alte zone ale lumii, pentru a cărei aduceri s-au depus eforturi remarcabile, deoarece oamenii reprezintă cea mai importantă resursă a unei economii naționale. Lipsa de interes față de oamenii încadrați în câmpul muncii poate influență continuarea migrației către vest nu numai a lucrătorilor români, dar și a celor aduși cu mari eforturi din Asia. O măsură foarte eficientă pentru retenția forței de muncă românești ar fi acordarea unor venituri salariale atractive și competitive, deoarece din ultimele studii efectuate pe piața muncii reiese că forța de muncă din străinătate generează cheltuieli duble față de cheltuieli cu salariile personalului angajat autohton.