Lista profesorilor universitari care dezaprobă exceptarea pregătirii psihopedagogice a unor categorii de viitori profesori

Peste 200 de profesori universitari, printre care şi 17 din Iaşi, dezaprobă exceptarea pregătirii psihopedagogice prin care persoanele cu studii superioare pot să predea în şcoli şi instituţii de învăţământ superior, fără module de pregătire şi de formare psihopedagogică.

Decizia vine în contextul în care ministrul Educației, prof. univ. dr. Sorin Mihai Cîmpeanu, a declarat în cadrul unei conferințe că există o criză acută a cadrelor didactice ce ar putea fi rezolvată prin intermediul acestei excepții.

„Avem nevoie de educație pentru sănătate, avem nevoie de acest modul, cu componentă de educație sexuală. Cine să predea? Cadrele didactice de biologie, desigur. Avem oare suficient de mulți profesori de biologie pentru o disciplină care să facă parte din trunchiul comun, care să conțină module adaptate vârstei elevilor și să revină pe parcursul ciclului gimnazial și liceal? Sigur (că – n. red.) nu. Sigur avem o criză a cadrelor didactice (…)”, a transmis prof. univ. dr. Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul Educației.

Ce solicită profesorii universitari din Iaşi

Cadrele universitare au transmis Guvernului un document prin care se menţionează că un grup format din specialiști din învățământul superior au analizat cele două proiecte de lege și supun atenției factorilor de decizie câteva aspecte negative privind incoerența legislativă, deprofesionalizarea carierei didactice și implicațiile indezirabile pe plan național și internațional, generate de introducerea unei „excepții” pentru accesul în cariera didactică, în care nu se mai regăsește pregătirea psihopedagogică inițială, realizată în instituții de învățământ superior acreditate.

Potrivit comunicatului, universitarii solicită cu vehemenţă că excepția să fie eliminată atât din proiectul Legii învățământului preuniversitar, cât și din proiectul Legii învățământului superior.

Profesorii universitari sunt de părere că acest aspect ar genera decredibilizarea, deprofesionalizarea și vulnerabilizarea profesiei didactice în România. Un alt motiv se referă la scăderea calității educației oferite copiilor și tinerilor, potrivit sursei citate.

Alte efecte aduse în discuție de cadre didactice sunt: „inechitate în formarea profesorilor; scăderea drastică a prestigiului profesiei întrucât recunoașterea achizițiilor din contexte nonformale și informale este specifică ocupațiilor plasate pe niveluri inferioare ale cadrului calificărilor (nivelurile 1-3); lipsă de abordare fundamentată științific, lipsă de fermitate decizională strategică, inconsecvență și diluare a cadrului legislativ.”

„Imaginea profesiei didactice și percepția acesteia în societate vor fi afectate din cauza existenței a două categorii de profesori, fapt care, la nivel social, va genera degradarea statutului profesiei didactice, iar la nivel individual va afecta motivația pentru formare profesională și eficiență didactică”, se arată în informare.

În ceea ce priveşte proiectul Legii învățământului superior, este solicitată de asemenea revizuirea unui articol ce prevede formarea psihopedagogică pentru educator-puericultor, educatoare, educator – învățător, învățător, antrenor şi maistru-instructor.

„Programele de formare psihopedagogică pentru funcțiile didactice de educator-puericultor, educatoare, educator – învățător, învățător, antrenor şi maistru-instructor se aprobă de Ministerul Educației şi se desfăşoară în liceele cu profil pedagogic. Pentru absolvenţii liceelor pedagogice şi colegiilor universitare de institutori se consideră îndeplinită condiția de formare psihopedagogică de nivel I”, prevede proiectul de lege la art. 61 alin. (4).

Astfel, profesorii universitari din Iaşi susţin că o astfel de măsură ar avea rolul de a atrage mai multe cadre didactice, dar ar ajuta și școlile să angajeze mai ușor specialiști din companii private pentru acoperirea unor materii precum TIC sau Educație Financiară.