Legendă a orașului Iași, Ion Arhip a murit la vârsta venerabilă de 94 de ani! Mărturii fabuloase din viața celui care a condus Palatul Culturii – GALERIE FOTO

Ion Arhip, o mare legendă a orașului Iași și a culturii din România, a murit la venerabila vârstă de 94 de ani! Acesta a decedat sâmbătă, 29 ianuarie 2022. El a fost o figură marcantă a culturii românești din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Ion Arhip a fost istoric literar, publicist şi muzeograf

O mare legendă a orașului Iași, Ion Arhip a murit la 94 de ani. A fost și va fi o figură marcantă a culturii românești din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Ion Arhip (n. 1928 – Bacău) a fost istoric literar, publicist şi muzeograf român.

Corector și redactor la ziarul „Flacăra Iașului”, director al Complexului Muzeistic Iași până în 1989, este fondator al Muzeului de Literatură din Iași. A constituit 18 muzee și case memoriale din Iași (dintre care 13 de literatură) și a contribuit la construirea muzeologiei moderne. Dragostea de carte l-a apropiat și l-a împrietenit cu mari oameni de cultură precum Mihail Sadoveanu, George Bacovia, Nichita Stănescu, Otilia Cazimir sau Nicolae Labiș.

Legendă a orașului Iași, Ion Arhip a murit la vârsta venerabilă de 94 de ani

Lumea culturală este mai săracă cu un mare om!

„Despre domnia sa ar fi multe de spus, însă nu încap aici. L-am cunoscut prin intermediul nepotului, Andrei Arhip, și am rămas impresionat de simplitatea domniei sale. Un om atât de «mare și valoros» și, totuși, atât de simplu în purtare. Odihnește-te în pace, Ion Arhip!”, transmite Cassian Maria Spiridon, președintele Uniunii Scriitorilor din România (USR) – filiala Iași.

Și Muzeul Național al Literaturii Române Iași (MNLR) își exprimă regretul profund la moartea a muzeografului Ion Arhip și transmite condoleanțe familiei:

„Ion Arhip a fost istoric literar, cercetător, corector și redactor la ziarul «Flacăra Iașului», director al Complexului Muzeistic Iași în perioada până în 1989, fondator al Muzeului de Literatură din Iași. A constituit 18 muzee și case memoriale din Iași (dintre care 13 de literatură) și a contribuit la construirea muzeologiei moderne, redactând și prețioase documente de informare cu privire la viața muzeelor ieșene și a muzeografiei naționale. Odihnească-se în pace!”

Copil de țăran, el s-a născut pe Valea Tazlăului

Copil de țăran, urmaș al răzeșilor de pe timpul domnitorului Alexandru cel Bun, Ion Arhip s-a născut pe Valea Tazlăului, în satul Ardeoani – Bacău. Nimic nu ar fi anunțat că, peste ani și ani, el avea să devină un important personaj care i-a impresionat, rând pe rând, pe Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae și Elena Ceaușescu sau pe fostul președinte al României, Ion Iliescu!

Și asta nu e tot! A fost unul dintre celebrii jurnaliști ai Iașului și prieten intim cu mari scriitori, oameni de cultură sau de știință precum: Nicolae Labiș, Mihai Codreanu, Miluță Gheorghiu, Ștefan Bârsănescu, respectiv Henri Coandă.

Ion Arhip, o viață dedicată culturii

Prin ceea ce a putut să facă timp de aproape un sfert de secol pentru orașul Iași, Ion Arhip este cu siguranță o figură marcantă a culturii românești din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Aventura miraculoasă a acestuia începe în jurul anului 1950.

„Eu sunt un fiu de țăran răzeș, un om simplu. Soarta mea a fost decisă în 1950, când, aflat pe peronul gării, am dat cu banul ca să văd unde merg: la Iași sau la București! Destinul a decis ca să ajung în acest oraș deosebit și cu totul aparte. Totuși, ceea ce am găsit eu în acest oraș nu se compară cu ceea ce îmi imaginam… Un oraș bombardat, sărac și o Universitate din Iași unde erau promovați doar politrucii sau cadrele Partidului Comunist. A fost foarte greu, dar am răzbit. Am reușit, pentru început, să ajung corector la Ziarul «Flacăra Iașului», spun «corector» pentru că altceva nu puteam fi, deoarece nu aveam «origini sănătoase»”, rememora Arhip într-un interviu oferit reporterilor cotidianului BZI.

Prieten cu marele scriitor Nicolae Labiș

Înzestrat cu o memorie deosebită, plin de voință și cu o ambiție de fier, cel care va avea curajul să-i înfrunte pe mai-marii conducători ai statului comunist dinainte de 1989 a reușit să devină un prieten aparte pentru figuri emblematice ale culturii autohtone.

„Vreau să vă spun că, în timp ce lucram la „Flacăra Iașului”, am reușit să-l atrag spre viața culturală și literară a Iașului pe marele scriitor Nicolae Labiș. El, pe atunci, era elev la actualul Colegiu Național. L-am cunoscut foarte bine și pot mărturisi că era un spirit foarte aprig și împotriva sistemului. Văzând că lucrurile sunt grave la Iași, el a ales să plece la București… Eu i-am spus să rămână, însă el nu a vrut. Faptul că a fost împotriva comuniștilor i-a atras și moartea!”, dezvăluia acesta.

Mai departe, a ajuns să lucreze chiar la departamentul „Cultural” de la „Flacăra”, astfel că a avut cale deschisă în a cunoaște mari oameni precum Nicolae Labiș, Mihai Codreanu, Miluță Gheorghiu, Ștefan Bârsănescu sau Henri Coandă.

„Am avut acest privilegiu în viață. Toți sunt oameni deosebiți și spun deschis că, în anii ’60, mediul cultural și efervescența lui era cu totul alta. Mari actori ca Miluță Gheorghiu, Costache Antoniu sau Nicolae Șubă nici nu mai au nevoie de prezentare. Contactul și amintirile pe care le-am trăit alături de ei sunt unice”, își mai amintea Arhip.

Chemat la un pahar de vin de tovarășul Gheorghiu-Dej

Senin și detașat de trecut, omul care și-a pus viața în pericol pentru a construi cele mai multe muzee din orașul Iași arăta și modul în care a devenit membru al Partidului Comunist Român (PCR).

„Acum, vă spun un lucru pe care îl fac pentru prima dată! Din start vreau să vă spun că nu sunt un nostalgic și că familia mea, inclusiv eu, am avut de suferit îngrozitor de pe urma comuniștilor. Era în anul 1962, la Iași venea Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru a inaugura șantierul din Zona Industrială. Eu, lucrând la ziar, eram mereu pus să le mai scriu discursuri politicienilor de atunci. Ca atare, a trebuit să-l scriu și pe cel al tovarășului Dej. Zis și făcut! Numai că, pe la 11 noaptea, am fost chemat la vila de protocol din Bucium pentru ca textul să fie analizat de Dej. Acesta l-a citit și, cu o singură observație, se pare că m-a simpatizat. Atunci am fost invitat la un pahar de vin, dar, cu respect, l-am refuzat, pentru că mai aveam de muncă pentru a face ziarul pentru a doua zi. Drept urmare, așa am fost nominalizat să intru în PCR”, rememora (pentru BZI, în 2014), cu haz, Arhip.

Amic la cataramă cu fostul președinte Ion Iliescu

Probabil că cel mai important moment din viața sa a fost când a ajuns director al actualului Complex Muzeal Național „Moldova” (CMNM) Iași. Din aceasta postură, în intervalul 1968-1989, Ion Arhip a pus bazele a 18 muzee și case memoriale din județul Iași.

„Prin 1968, cum ziarul «Flacăra Iașului» decăzuse, șansa mea a fost să ajung la Palatul Culturii. Desigur, la început mi-a fost foarte greu, am fost sabotat mereu și am avut foarte mult de suferit… Însă am reușit! Munca mea poate fi văzută în cele 18 muzee ridicate, chiar dacă, după cutremurul din 1977, toate cele existente ar fi trebuit să fie distruse, cu atât mai puțin să se ridice altele. Peste toate acestea, eu am reușit. Trebuie să recunosc aici că unul dintre oamenii care m-a sprijinit a fost chiar Ion Iliescu, pe atunci prim-secretar la Iași și, după 1989, cunoscutul nostru președinte. Eh, el nu prea m-a mai băgat în seamă după Revoluție, dar eu nu am ce să spun rău despre el. A fost un om care a susținut mult cultura”, susținea fostul muzeograf.

Băgat la „fără clanță”, cu apă și pâine

Un aspect important al vieții lui Ion Arhip este și cel legat de experiența pe care a avut-o în „relația” cu fosta Securitate. Fiind o fire care niciodată nu s-a supus și nu a acceptat să facă compromisuri, el a primit inclusiv corecții fizice din partea foștilor ofițeri de represiune.

„Poate ar părea ciudat, dar eu am avut multe de suferit din partea domnilor de la Securitate. Chiar când eram director, îmi aduc aminte că eram, din când în când, dus la subsolul Palatului Culturii și băgat într-o cămăruță la «fără clanță» și lăsat acolo să zac. După aia îmi reproșau că de ce am pus să ruleze filmul «Nașu’» sau de ce, la Prelecțiunile Junimii, Ana Blandiana comenta despre regim… Drama este, însă, că, în decembrie 1989, unul dintre cei care erau torționari se afla în Piața Unirii cu un tricolor și îmi urla în ureche că am obținut victoria. Încă de atunci mi-am dat seama că nimic nu se va schimba”, concluziona, sumbru, Arhip.

De precizat este că acesta a fost unul dintre celebrii cercetători români în muzeistică. În lucrarea sa „Odiseea muzeelor ieșene”, el prezintă întreaga „tevatură” de constituire a patrimoniului pentru deschiderea muzeelor locale, precum Muzeul Unirii, Muzeul Dosoftei, Vila Sonet, Muzeul Topîrceanu, Muzeul Teatrului, Muzeul Otilia Cazimir sau Casa Mihail Sadoveanu, respectiv extraordinara povestea a achiziției ceasului și inelului marelui poet Mihai Eminescu. Așadar, moartea lui Ion Arhip, legendă a orașului Iași, la vârsta venerabilă de 94 de ani, lasă mediul cultural și muzeal mult mai sărac.