Le avem pe masă, zi de zi, și nu putem trăi fără ele! Acum, un fenomen ciudat se petrece și totul riscă să dispară. Un important specialist din Iași vine cu informații de ultimă oră – GALERIE FOTO, VIDEO EXCLUSIV

Chiar dacă, în fiecare zi, cu toții le avem pe masă, dacă nu se intervine rapid, situația ar putea scăpa de sub control! Totul e legat de un fenomen ciudat, care se petrece de aproape 25 de ani. Un important specialist din Iași vine cu informații de ultimă oră pe acest plan. Întreaga realitate pleacă de la întrebarea: de ce nu mâncăm legume proaspete, produse în România? Despre această stare de fapt gravă, oferă informații proaspete prof. univ. dr. ing. Vasile Stoleru (Facultatea de Horticultură), prorector Universitatea de Ştiinţele Vieţii ”Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi

De aproximativ 25 de ani, în toată România, un fenomen periculos se petrece și ne influențează viața tuturor! În prim-plan sunt produse pe care, în fiecare zi, cu toții le avem pe masă. În acest context, dacă nu se intervine rapid, situația ar putea scăpa total de sub control! Totul pleacă de la întrebarea: de ce nu mâncăm legume proaspete, produse în România? Despre această stare de fapt gravă, vine cu informații proaspete prof. univ. dr. ing. Vasile Stoleru (Facultatea de Horticultură), prorector Universitatea de Ştiinţele Vieţii (UȘVIași) ”Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi.

Universitarul este inginer horticol, manager de fermă ecologică şi administrator al sistemelor legumicole ecologice. Acesta este titularul cursului: Culturi legumicole ecologice, Managementul sistemelor legumicole ecologice, Inspecţia şi certificarea producţiei legumicole ecologice, Producerea seminţelor de legume şi metode moderne de ameliorarea plantelor

Producerea legumelor și fructelor proaspete, respectiv consumul acestora, o provocare în România contemporană!

Având în vedere toate acestea, prof. univ. dr. ing. Vasile Stoleru afirmă că producerea legumelor și fructelor proaspete, respectiv consumul acestora, reprezintă o provocare în România contemporană!

”Da, e o problemă extrem de importantă și de actuală cea legată de legume și fructe, respectiv de consumul acestora. Aici, avem nemulțumirea fermierilor care pot produce cantități suficiente, dar nu au capacitate de desfacere a acesteia, asta atât în legumicultură, cât și în pomicultură… Cred că, din această perspectivă, ar trebui să ne uităm că, în ultimii 20 – 25 de ani, mare parte a sectorului legumicol și a celui pomicol a trecut în zona privată. Astfel, de la acea asociere de sute de mii de hectare, am ajuns la ferme mici, ferme familiale, unde se obțin producții mari, dar sunt reticențe, din anumite puncte de vedere, deoarece nu există un control asupra siguranței calității acestora”, arată prof. univ. dr. ing. Vasile Stoleru, Facultatea de Horticultură din Iași.

Micii fermieri nu au inițiativă în a se asocia, în timp ce economia de piață se bazează pe cerere și ofertă

Mai departe, o idee punctată de specialist este legată de faptul că micii sau chiar fermieri medii nu au inițiativă în a se asocia.

”O problemă e legată de faptul că micii fermieri nu au inițiativă în a se asocia, în timp ce economia de piață se bazează pe cerere și ofertă… Trebuie să avem și siguranța produsului, a calității acestuia. Desigur, legumicultorii sunt oameni muncitori, vor să aducă tehnologii noi, dar nu au posibilitatea să aducă cantități mari la hipermarket! Trebuie create grupuri de producători de legume-fructe. Avem zone, în Moldova, unde se fac producții mari, dar nu avem veriga de a comercializa la comun aceste produse. Și totul ține de valorificare, asta prin procesare. În toată lumea, 70 la sută din legume și fructe sunt valorificate în urma procesării, ori, la noi, acest lucru nu s-a mai încurajat. Aici trebuie finanțate aceste cooperative, iar trasabilitatea produsului este esențială”, mai explică prof. univ. dr. ing. Vasile Stoleru.

Fermierii trebuie să se dezvolte profesional, să fie la curent cu utilizarea celor mai bune tehnologii

Apoi, oficialul USVIași arată că fermierii trebuie să se dezvolte profesional, să fie la curent cu utilizarea celor mai bune tehnologii.

”Trebuie să ne dezvoltăm profesional ca să înțelegem fenomenul din spatele tehnologiilor care se aplică. Putem obține profit și de pe suprafețe mici. Vara, spre exemplu, castraveții, tomatele au prețuri și de 0,40 bani per kilogram și tocmai de aceea trebuie să depozităm, să procesăm și chiar să împachetăm, ambalăm. De asemenea, de 2-3 ani e o infuzie de produse care să nu fie agresive cu mediul și aici sunt costuri. Noi avem câmpuri experimentale la Universitatea noastră, de unde putem veni cu soluții. Aici avem nevoia monitorizării metabolicii la plante. Spre exemplu, am folosit curentul electric fără input chimic și lucrăm pe zona de rezistență a anumitor specii la agenți patogeni sau dăunători la sol. Facem altoire la vinete, pătlăgele, roșii sau aducem soiuri din India, America de Sud, care pot fi cultivate și la noi”, mai completează prof. univ. dr. ing. Vasile Stoleru.

În plus, se face cercetare pentru analiza modului în care se face legumicultura în spații protejate și în perioada în care condițiile nu sunt prielnice tocmai pentru a produce legume proaspete și, în afara sezonului, să se obțină 2-3 culturi pe an.

La o producție de 800-1.000 tone la hectar de cultură tomată în seră, totul necesită cantități mari de îngrășăminte și se poluează foarte mult

Pe aceeași linie, inginerul horticol și universitarul arată că trebuie să se acorde o deosebită atenție mediului natural!

”Solul este impregnat de acțiunea umană, iar noi monitorizăm cu senzori circuitul fiecărui element din plantă. Să nu uităm că, acum, avem și 800-1.000 de tone la hectar la cultura de tomate, în seră. Dar, asta necesită cantități mari de îngrășăminte, dar se poluează și foarte mult. Noi căutăm soluții să reducem acest consum și să vedem doar când planta are nevoie de un anume tip de îngrășământ… Venim și cu specii noi care să se adapteze la actualele condiții de mediu, la secetă, salinitate. Vom putea cultiva anumite specii în zone unde nu am crezut că se pot dezvolta vreodată.”

În 25 de ani, consumul (de persoană în România) a crescut de la 40 kilograme pe an la 169

Importurile masive de legume au la bază și cererea ridicată a consumatorilor pe fondul lipsei marilor asociații de producători din țară care să dețină spații de depozitare, de procesare sau ambalare.

”În 25 de ani, consumul – de persoană – în România a crescut de la 40 de kilograme pe an la 169. De aici și marile importuri. Aici, pentru a avea produse de la noi, trebuie să avem mari asociații de fermieri, de profesionalizare, astfel ca la o negociere cu marile magazine să arăți că știi cum să negociezi produsul tău calitativ. Trebuie să fie un standard de trasabilitate, spații de depozitare, ar fi trebuit să investim în fabrici de producție a fructelor. Depozitele nu sunt scumpe, dar trebuie îngrijite. Putem păstra de la 2 la 6 săptămâni și până la câteva luni, acestea se pot menține proaspete dacă totul e controlat termic. Trebuie, repet, să facem procesare, cât mai multă”, scoate în evidență prof. univ. dr. Vasile Stoleru de la USVIași.

România vinde cu 20 de bani kilogramul de castraveți în Polonia și, apoi, importăm castraveți în oțet cu 4 lei borcanul de 400 de grame

Un paradox reliefat de universitarul Stoleru este legat de faptul că, spre exemplu, România vinde cu 20 de bani kilogramul de castraveți în Polonia și, apoi, importăm castraveți în oțet cu 4 lei borcanul de 400 de grame.

”Da, aici e o realitate cruntă. Tocmai de aceea fermierii trebuie sprijiniți. Banii din subvenții trebuie să se întoarcă în economie și să finanțăm culturi deficitare, să fie oferite subvenții fermierilor care doresc să se asocieze, nu dispersat. Ca să avem legume proaspete, din România e nevoie de asociere, de producție diversificată, să putem depozita, ambala, sorta marfa, ca aceasta să ajungă la timp și în mari cantități”, a conchis prof. univ. dr. Vasile Stoleru.

Un interviu complet, pe această temă stringentă, în Studioul BZI LIVE, cu acesta, poate fi urmărit AICI.