Inteligența Artificială, o binecuvântare sau un blestem economic? Experții dau verdictul

Dacă progresele medievale în ceea ce privește plugul nu i-au scos pe țăranii europeni din sărăcie, acest lucru s-a datorat în mare parte faptului că cei care îi conduceau au luat bogăția generată de noile creșteri de producție și au folosit-o pentru a construi catedrale. Economiștii spun că ceva asemănător s-ar putea întâmpla cu inteligența artificială (AI) dacă aceasta va intra în viețile noastre în așa fel încât de beneficiile anunțate să se bucure mai degrabă câțiva decât mulți, notează Reuters.

„IA are un mare potențial – dar potențialul de a evolua în ambele direcții”, susține Simon Johnson, profesor de economie și management global la MIT Sloan School of Management.

„Ne aflăm la o răscruce de drumuri”, a subliniat el.

Susținătorii AI prevăd un salt de productivitate care va genera bogăție și va îmbunătăți standardele de viață. Compania de consultanță McKinsey a estimat în iunie că aceasta ar putea aduce anual o valoare adăugată cuprinsă între 14.000 și 22.000 de miliarde de dolari – limita superioară reprezentând dimensiunea actuală a economiei americane.

Unii tehno-optimiști merg mai departe, sugerând că, alături de roboți, IA este tehnologia care va elibera în sfârșit omenirea de sarcinile monotone și ne va lansa într-o viață mai creativă și mai plină de timp liber.

Istoria ne oferă câteva indicii

Cu toate acestea, abundă îngrijorările cu privire la impactul acesteia asupra mijloacelor de trai, inclusiv potențialul de a distruge locuri de muncă în toate tipurile de sectoare – dovadă greva din iulie a actorilor de la Hollywood care se tem că vor fi concediați din cauza creațiilor generate de inteligența artificială.

Aceste îngrijorări nu sunt nefondate.

Istoria arată că impactul economic al progreselor tehnologice este, în general, incert, inegal și, uneori, de-a dreptul malign. O carte publicată în acest an de Johnson și de colegul său economist de la MIT, Daron Acemoglu, a analizat o mie de ani de tehnologie – de la plug până la casele de self-checkout – în ceea ce privește succesul lor în crearea de locuri de muncă și răspândirea bogăției.

De exemplu, deși mașinile de filare au fost esențiale pentru automatizarea industriei textile în secolul al XVIII-lea, cercetătorii au constatat că acestea au dus la prelungirea timpului de lucru și la condiții mai grele. Iar filarea mecanică a bumbacului a facilitat extinderea sclaviei în sudul Americii în secolul al XIX-lea.

Internetul a creat, paradoxal, multe locuri de muncă slab calificate

Bilanțul internetului este unul amestecat: a creat multe noi locuri de muncă, chiar dacă o mare parte din bogăția generată a ajuns la o mână de miliardari. Creșterile de productivitate pentru care a fost lăudat cândva au încetinit în multe economii.

O notă de cercetare din iunie a băncii franceze Natixis a sugerat că acest lucru s-a datorat faptului că o tehnologie atât de răspândită precum internetul a lăsat multe sectoare neatinse, în timp ce multe dintre locurile de muncă pe care le-a creat au fost slab calificate – de exemplu cele din lanțul de livrare pentru achizițiile online.

„Concluzie: Ar trebui să fim prudenți atunci când estimăm efectele inteligenței artificiale asupra productivității muncii”, a avertizat Natixis.

Inovația este partea cea mai ușoară

Într-o economie globalizată, există și alte motive pentru a ne îndoi de faptul că potențialele beneficii ale inteligenței artificiale vor fi resimțite în mod egal. Pe de o parte, există riscul unei competiții nebunești, deoarece guvernele concurează pentru a obține investiții în IA cu reglementări din ce în ce mai laxe.

Pe de altă parte, obstacolele pentru atragerea acestor investiții ar putea fi atât de ridicate încât să lase în urmă multe țări mai sărace.

„Trebuie să ai infrastructura potrivită – o capacitate de calcul uriașă”, a declarat Stefano Scarpetta, director pentru ocuparea forței de muncă, muncă și afaceri sociale în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Se pare că inovația este partea cea mai ușoară. Mai greu este să o faci să funcționeze pentru toată lumea – și aici intervine politica.

Casele de self-checkout, un exemplu de capitalism agresiv

Pentru Johnson de la MIT, apariția căilor ferate în Anglia secolului al XIX-lea, într-o epocă de rapidă reformă democratică, a permis ca de aceste progrese să se bucure o parte mai mare a societății, fie că a fost vorba de un transport mai rapid de alimente proaspete sau de un prim contact cu călătoriile de agrement.

Câștigurile democratice similare din alte părți au ajutat milioane de oameni să se bucure de roadele progresului tehnologic până în secolul XX.

Dar Johnson susține că acest lucru a început să se schimbe odată cu capitalismul agresiv al firmelor listate care a marcat ultimele patru decenii. Casele de self-checkout, susține el, sunt un exemplu în acest sens.

Alimentele nu devin mai ieftine, viețile cumpărătorilor nu sunt transformate și nu se creează nicio sarcină nouă, ci doar profitul obținut din reducerea costurilor cu forța de muncă.

Va amplifica AI inegalitățile sau va aduce mai multă echitate?

Sindicatele, care și-au pierdut mult din influența pe care o aveau înainte de anii 1980, identifică IA ca fiind o potențială amenințare la adresa drepturilor lucrătorilor, precum și a locurilor de muncă, de exemplu dacă nu există un control uman asupra deciziilor de angajare și concediere luate de IA.

Mary Towers, responsabilă cu politica privind drepturile de angajare la Congresul Sindicatelor din Marea Britanie, a spus că este important ca sindicatele „să aibă prin lege dreptul să fie consultate, să aibă capacitatea de a negocia colectiv în legătură cu tehnologia la locul de muncă”.

Acesta este doar unul dintre numeroșii factori care vor contribui la determinarea modului în care IA ne va modela viața economică – de la politicile antitrust care asigură o concurență sănătoasă între furnizorii de IA până la reconversia profesională a forței de muncă.

Un sondaj al OCDE, realizat pe un eșantion de aproximativ 5 300 de lucrători și publicat în iulie, a sugerat că AI ar putea aduce beneficii în ceea ce privește satisfacția profesională, sănătatea și salariile, dar a fost considerat, de asemenea, ca prezentând riscuri legate de confidențialitate, de consolidarea prejudecățile la locul de muncă și de suprasolicitare a angajaților la locul de muncă.

„Întrebarea este: va exacerba AI-ul inegalitățile existente sau ar putea de fapt să ne ajute să ne întoarcem la ceva mult mai echitabil”, a mai spus Johnson.