Înșeală sau înșală? Care este, de fapt, forma corectă

Înșeală sau înșală? Una dintre confuziile frecvente în limba română se referă la forma corectă a verbului care înseamnă „a trișa”.

Mulți vorbitori se întreabă dacă se scrie „înseală” sau „înșală”, iar răspunsul corect se află într-o regulă simplă, dar esențială pentru utilizarea corectă a limbii române.

Înșeală sau înșală

Forma corectă a verbului este „înșală”, nu „înșeală”. Aceasta este varianta folosită la persoana a treia singular a verbului „a înșela” (el, ea înșală).

Exemplu: „El înșală cu ușurință în jocurile de noroc.”

Confuzia între „înșeală” și „înșală” apare, în principal, din cauza similarității fonetice a celor două forme. „Înșeală” pare a fi o formă corectă, mai ales că în limba română, multe verbe urmează modele în care sufixul „-eală” este utilizat. În cazul verbului „a înșela”, acesta urmează un alt model de conjugare, iar „înșală” este forma potrivită, cu „-ală”.

Pentru a înțelege mai bine de ce „înșală” este varianta corectă, trebuie să analizăm conjugarea verbului „a înșela” la toate persoanele:

Eu înșel

Tu înșeli

El/Ea înșală

Noi înșelăm

Voi înșelați

Ei/Ele înșală

După cum se poate observa, „înșală” este forma corectă pentru persoana a treia singular, dar și pentru persoana a treia plural.

„Înșală” poate fi utilizat în diverse contexte, de la cele legate de înșelăciune în relațiile personale sau afaceri, până la utilizarea sa în sensul de „a înșela” în jocurile de noroc sau competițiile sportive. Indiferent de context, este important să se scrie și să se rostească corect.

Cum evităm greșelile

Iată câteva exemple de utilizări corecte ale formei.

Înșelăciune în relații:

„El o înșală cu o altă fată.”

Înșelăciune în afaceri:

„Compania a fost acuzată că înșală statul prin falsificarea documentelor fiscale.”

Înșelăciune în jocuri de noroc:

„Jucătorii care înșală în cazinou riscă să fie excluși pe viață.”

Pentru a nu confunda „înșală” cu „înșeală”, este esențial să reținem că „înșală” urmează conjugarea corectă a verbelor care se termină în „-a” și nu în „-eală”, așa cum s-ar întâmpla cu alte verbe. De asemenea, verificarea unui dicționar sau consultarea unui ghid de gramatică poate ajuta la clarificarea unor astfel de incertitudini.

Pentru a consolida și mai mult regulile de conjugare, este util să observăm că multe dintre confuziile legate de verbul „a înșela” provin din influența altor verbe similare. Acestea creează o confuzie în rândul vorbitorilor, însă „a înșela” urmează un alt model, iar „înșală” rămâne forma corectă. Astfel, fie că vorbim despre „înșelăciune” sau „înșelătorie”, trebuie să avem în vedere că verbul care desemnează acțiunea este înșela”, iar forma corectă pentru persoana a treia este „înșală”. Așadar, dacă vom aplica regulile de conjugare cu atenție și vom consulta resursele lingvistice de încredere, putem evita aceste erori frecvente și vom scrie corect.

Prin urmare, dintre „înșeală” sau „înșală”, a doua este forma corectă. Corectitudinea în utilizarea limbii române nu doar că reflectă respectul față de limbă, dar ajută și la evitarea confuziilor în comunicare.