INS: Rata anuală a inflației a scăzut la 10,6% în mai de la 11,23% în aprilie

Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 10,64% în mai 2023, de la 11,23% în aprilie 2023, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 18,73%, cele nealimentare cu 5,15%, iar serviciile cu 11,16%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, date marţi publicităţii.

„Indicele preţurilor de consum în luna mai 2023 comparativ cu luna aprilie 2023 este 100,64%. Rata inflaţiei de la începutul anului (mai 2023 comparativ cu decembrie 2022) este 3,8%. Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2023 comparativ cu luna mai 2022 este 10,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2022 – mai 2023) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2021 – mai 2022) este 14,7%”, se spune în comunicatul INS.

Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 10,6% în mai

Potrivit sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna mai 2023 comparativ cu luna aprilie 2023 este 100,49%. Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2023 comparativ cu luna mai 2022 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 9,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2022 – mai 2023) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2021 – mai 2022) determinată pe baza IAPC este 12,8%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit ascendent la 7,1% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a menţinut estimarea de 4,2% pentru sfârşitul lui 2024, potrivit datelor prezentate în luna mai de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Conform BNR, traiectoria descendentă va fi susţinută de detensionarea treptată a pieţelor de materii prime, resorbirea cererii excedentare din economie, corecţia descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste şi reducerea presiunilor inflaţioniste asociate preţurilor la bunurile din import.

De unde îşi fac românii cumpărăturile în vremuri cu inflaţie record?

Magazinele de tip discount au devenit principalul canal de achiziţii de bunuri FMCG pentru români în primul trimestrul din acest an, acest canal devansând în premieră hipermarketurile, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă GfK.

Această schimbare survine într-o perioadă de inflaţie record, care a dus la scăderea puterii de cumpărare şi la modificarea comportamentului de consum. Astfel, din cauza scumpirilor pe bandă rulantă, românii sunt mai atenţi la preţuri şi la modul în care îşi cheltuie banii.

Magazinele de tip discount au ajuns să aibă o cotă de piaţă în valoare de aproape 28%, conform datelor GfK Consumer Panel. Atât Lidl – cel mai mare jucător din comerţul FMCG local – cât şi Penny şi Supeco (concept al Carrefour) au susţinut creşterea cu peste 20% a canalului de discount în primul trimestru din acest an, comparativ cu primele trei luni din 2022.

În ceea ce priveşte segmentul de hipermarketuri, magazine mari, cu zeci de mii de articole la raft, acesta şi-a menţinut cota de piaţă la 26%.

„Dinamica accelerată a discounterilor vine pe fondul expansiunii acestora atât în oraşele mici, cu mai puţin de 50.000 de locuitori – unde aceşti jucători au sărit pragul de 35% cotă de piaţă, cât şi în urbanul mare (peste 150.000 de locuitori) şi în Bucuresti & Ilfov – unde hipermarketurile şi supermarketurile pierd teren. În plus, contextul inflaţionist al ultimului an a făcut ca shopperii să migreze către alternative mai ieftine la produsele pe care obişnuiau să le cumpere, există un fenomen de downtrading generalizat, la nivelul tuturor canalelor de achiziţii ale gospodariilor”, spune Diana Scăunaşu, consumer panel director în cadrul GfK Romania.

Per total, comerţul modern a ajuns să mănânce peste 75% din banii românilor, comerţul tradiţional continuând să piardă teren.