Îngrijorările privind Covid-19 nu dispar nici la 3 ani distanță: „Nu ştim sigur de ce efectele virusului persistă atât de mult timp”

Noi descoperiri privind Covid prelungit, care se referă la efectele pe termen lung asupra sănătăţii experimentate de mulţi dintre cei care au avut Covid-19, aduc deopotrivă veşti bune dar şi veşti mai puţin îmbucurătoare, potrivit unui studiu realizat la facultatea de medicină a Universităţii Washington din St. Louis şi la sistemul de asistenţă medicală pentru veteranii americani, informează News.ro.

Veştile mai puţin bune ar fi că pacienţii cu Covid-19 care au fost spitalizaţi în primele 30 de zile după infectare se confruntă cu un risc de deces cu 29% mai mare în al treilea an, comparativ cu persoanele care nu au avut virusul.

Constatările arată, de asemenea, că şi persoanele cu Covid-19 uşor se confruntă în continuare cu noi probleme de sănătate legate de infecţie trei ani mai târziu.

Vestea bună este că riscul de deces se diminuează semnificativ la un an după o infecţie cu SARS-CoV-2 în rândul persoanelor care nu au avut nevoie de spitalizare din cauza virusului.

Această categorie demografică reprezintă majoritatea persoanelor care au avut Covid-19.

Efectele virusului, la 3 ani distanță

Noua cercetare, publicată joi, în revista Nature Medicine, a urmărit efectele virusului asupra sănătăţii persoanelor la trei ani după ce au fost infectate cu tulpina originală SARS-CoV-2 în 2020.

În acel an, aproximativ 20 de milioane de persoane au fost testate pozitiv pentru acest virus numai în Statele Unite.

Noul studiu a evaluat riscul de deces şi 80 de afecţiuni nefaste pentru sănătate, la trei ani după ce pacienţii au fost diagnosticaţi cu Covid-19.

„Nu ştim sigur de ce efectele virusului persistă atât de mult timp”, a declarat autorul principal dr. Ziyad Al-Aly, epidemiolog clinic la Universitatea Washington, un recunoscut lider la nivel mondial în cercetarea Covid.

„Posibil să aibă de-a face cu persistenţa virală, inflamaţia cronică, disfuncţia imunitară sau toate cele de mai sus. Avem tendinţa de a ne gândi la infecţii ca fiind în principal boli pe termen scurt, cu efecte asupra sănătăţii care se manifestă în jurul momentului infecţiei. Datele noastre contestă această noţiune. Consider că boala Covid-19 continuă să ne înveţe – şi aceasta este o nouă lecţie importantă – că o întâlnire scurtă, aparent inofensivă sau benignă cu virusul poate duce totuşi la probleme de sănătate ani mai târziu”, a comentat rezultatele medicul american, într-un comunicat.

Până la 10% dintre persoanele infectate cu virusul experimentează Covid de lungă durată, potrivit datelor Centrelor americane pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC).

Cercetările anterioare ale omului de ştiinţă au documentat daunele produse de Covid-19 asupra aproape fiecărui organ uman, contribuind la boli care afectează plămânii, inima, creierul şi sistemele sanguin, musculo-scheletal şi gastrointestinal (GI) ale organismului.

Astfel de studii cu o urmărire mai lungă sunt limitate, a declarat Al-Aly, un nefrolog care tratează pacienţi la Spitalul Veteranilor din St. Louis, afiliat la Universitatea Washington.

„Abordarea acestei lacune de cunoştinţe este esenţială pentru a ne îmbunătăţi înţelegerea asupra Covid prelungit şi va contribui la informarea îngrijirii persoanelor care suferă de această boală pe termen lung”, adaugă el.

Cercetătorul şi echipa sa au analizat milioane de dosare medicale neidentificate într-o bază de date menţinută de Departamentul de Afaceri a Veteranilor al SUA, cel mai mare sistem integrat de asistenţă medicală din ţară.

Studiul a inclus peste 114.000 de veterani cu Covid-19 uşor care nu au necesitat spitalizare; peste 20.000 de pacienţi cu Covid-19 spitalizaţi; şi 5,2 milioane de veterani fără diagnostic cu această boală.

Pacienţii au fost înscrişi în studiu de la 1 martie 2020 până la 31 decembrie 2020 şi au fost urmăriţi timp de cel puţin trei ani, până la 31 decembrie 2023.

Pacienţii au inclus persoane de vârste, rase şi sexe diverse, iar modelarea statistică a asigurat paritatea în reprezentare.

În al treilea an după infectare, pacienţii cu Covid-19 care au fost spitalizaţi au prezentat un risc de sănătate crescut cu 34% în toate sistemele de organe, în comparaţie cu persoanele care nu au avut boala.

Această cifră este în scădere faţă de un risc crescut cu 182% la un an după o infecţie cu coronavirusul şi un risc de 57% la doi ani.

În rândul pacienţilor ne-spitalizaţi, cercetătorii au constatat un risc crescut cu 5% de a suferi de Covid pe termen lung în al treilea an de la infectare.

Acest lucru se traduce prin 41 de probleme de sănătate în plus la 1.000 de persoane – o povară mică, dar nu banală.

Efectele pe termen lung asupra sănătăţii în al treilea an au afectat în principal sistemele gastro-intestinal, pulmonar şi neurologic.

Prin comparaţie, riscul a crescut cu 23% la un an după infectare şi a crescut cu 16% la doi ani după infectare.

În cadrul analizei, cercetătorii au măsurat şi comparat, de asemenea, numărul de ani de viaţă sănătoşi pierduţi din cauza Covid-19.

Aceştia au constatat că, în rândul persoanelor neinternate în spital, la trei ani de la infectare, Covid-19 a contribuit la 10 ani de viaţă sănătoasă pierduţi la 1.000 de persoane.

Pentru context, în Statele Unite, bolile de inimă şi cancerul cauzează fiecare aproximativ 50 de ani pierduţi de viaţă sănătoasă la 1.000 de persoane, în timp ce AVC (accidentul vascular cerebral) contribuie la 10 ani pierduţi de viaţă sănătoasă la 1.000 de persoane.

„Faptul că o infecţie uşoară cu SARS-CoV-2 poate duce la noi probleme de sănătate trei ani mai târziu este o constatare care dă de gândit”, a declarat dr. Al-Aly, care este, de asemenea, director al Centrului de epidemiologie clinică din cadrul Sistemului de Sănătate al Veteranilor din St. Louis, şi şef al serviciului de cercetare şi dezvoltare.

„Problema este şi mai gravă pentru persoanele cu infecţie severă cu SARS-CoV-2. Este foarte îngrijorător faptul că povara bolii în rândul persoanelor spitalizate este astronomic mai mare”, a precizat acesta.

„Boala Covid-19 este o ameninţare serioasă pentru sănătatea şi bunăstarea pe termen lung a oamenilor şi nu ar trebui să fie banalizată”, a precizat el.

Estimările extinse pentru Covid prelungit se pot schimba pe măsură ce cercetătorii încorporează date din anii de după 2020.

La acel moment, nu au fost dezvoltate vaccinuri şi antivirale. În mod similar, analiza dr. Al-Aly nu ia în considerare variantele ulterioare, cum ar fi omicron sau delta.

„Chiar şi peste trei ani, s-ar putea să fi uitat de Covid-19, dar Covid nu a uitat de tine”, a mai afirmat dr. Al-Aly.

„Oamenii ar putea crede că au scăpat de probleme, pentru că au avut virusul şi nu au avut probleme de sănătate. Dar, la trei ani după infectare, virusul ar putea face încă ravagii şi să provoace boli sau afecţiuni la nivelul intestinelor, plămânilor sau creierului”, a concluzionat expertul american.