Incursiune în viața orașului Iași de acum 300 de ani! Publicul are ocazia să experimenteze totul într-un loc istoric – GALERIE FOTO

Publicul are ocazia să facă o incursiune spectaculoasă în viața orașului Iași de acum 300 de ani! La Muzeul Municipal ”Regina Maria”, din Iași, a fost deschisă, la parter, o nouă expoziție permanentă. Aceasta reliefează viața urbei moldave din secolele al XVI-lea, al XVII-lea, al XVIII-lea și al XIX-lea. În 5 încăperi, vizitatorul este introdus în evoluția Capitalei Moldovei, de-a lungul a peste 3 secole. Vechi clădiri, băcănii, vestimentație, hrisoave și o machetă aparte – toate acestea sunt ”vedetele” muzeului

Șansă unică pentru publicul ieșean! Acesta are ocazia să facă o incursiune spectaculoasă în viața orașului Iași de acum 300 de ani! În 5 încăperi, vizitatorul este introdus în evoluția Capitalei Moldovei, de-a lungul a peste 3 secole. Vechi clădiri, băcănii, vestimentație, hrisoave și o machetă aparte – toate acestea sunt ”vedetele” muzeului.

La Muzeul Municipal ”Regina Maria” din Iași a fost deschisă, la parter, o nouă expoziție permanentă. Organizatorii și-au dorit să reliefeze, prin reconstituiri, crâmpeie din viața orașului modern și până la Primul Război Mondial.

Șansă unică la o incursiune spectaculoasă în viața orașului Iași de acum 300 de ani!

Întregul proiect de la Muzeul Municipal ”Regina Maria”, din Iași, a apărut în urma discuțiilor care au avut loc între știutorii de istorie modernă, medievală și contemporană a urbei și conducerea instituției. În acest context, a fost organizat un colectiv științific pentru stabilirea tematicii expoziției permanente. Din acesta au făcut parte istoricii și universitarii: Aurica Ichim, Senica Țurcanu, Ina Chirilă, Mircea Ciubotaru, Laurențiu Rădvan, Marius Chelcu, Cătălin Turliuc, Alexandru Gorea, dar și regretatul Sorin Iftimi.

”Au fost mai multe întâlniri, proiecte și idei. A rezultat o tematică în care dorim să reliefăm, prin reconstituiri, crâmpeie din viața orașului modern și până la Primul Război Mondial. De ce prin reconstituiri de scene? Pentru că dorim să încadrăm bunurile culturale păstrate, puține, în scene, pentru ca publicul să aibă o percepere vizuală mai dinamică, apropiată de adevăr. Toate reproducerile au avut în vedere, deopotrivă, informațiile scrise despre interioare de prăvălii, de camere, costumații, obiecte care sunt prezente ca bun cultural în expoziție. Astfel, încercăm să prezentăm publicului, în special celui care vine spre muzeu cu vădit interes de cunoaștere, răspunsuri”, arată conf. univ. dr. Vasile Cotiugă, de la Facultatea de Istorie a Universității ”Alexandru Ioan Cuza” (UAIC), din Iași.

Muzeul nu li se adresează exclusiv specialiștilor

Pe de altă parte, Muzeul Municipal nu li se adresează exclusiv specialiștilor, care ar fi încântați să vadă o succesiune de bunuri culturale expuse în vitrine.

”E un muzeu care se adresează altfel unui public care vrea să ia pulsul istoriei Iașului. Mare parte din proiect se leagă de apariția Iașului, secolele XVII – XVIII îndeosebi, cu prefigurarea epocii secolului al XIX-lea, momentul în care are loc contactul dintre Orient și Occident. Într-o sală sunt expuse cele două fenomene care se reliefează cel mai bine prin costumația personajelor epocii, țăranii și orășeni. Acum se fac simțite comunitățile etnice care au stat la dezvoltarea orașului și am dorit să reliefăm și multietnicul vieții urbane. Regăsim câteva scene în care avem prezentări, chiar prin simple manechine cu haine de epocă reconstituite. Vorbim despre armeni, greci, țigani, lipoveni și evrei”, mai arată conf. univ. dr. Vasile Cotiugă.

Continuă amenajarea etajului I, cu reconstituirea vieții orașului din ”înalta societate”, din secolul al XIX-lea

Va continua amenajarea etajului I cu reconstituirea vieții orașului din ”înalta societate”, din secolul al XIX-lea, când Iașul a fost un pol important în spațiul carpatic.

”Apoi, avem reliefat iluminatul public, în prima sală, și sisteme de iluminat și în casele orășenilor. Sala a doua reprezintă începutul orașului, secolele XVI și XVII, cu documente, câteva imagini, macheta orașului, hrisoave de întemeiere. Sala a treia are în prim-plan viața urbană, viața comercială dată de băcănie, cizmărie, ateliere meșteșugărești, zaraful. Iașul urban este păstrător nu doar de monumente ecleziastice sau rezidențiale. A avut o dinamică economică”, mai precizează istoricul Vasile Cotiugă.

De asemenea, sunt evidențiate și momente din zorii civilizației Orientului, păstrătoare de tradiții, până la Bizanț, grecii din Fanar, Istanbul, cu veșminte orientale, care impuneau prestanță și autoritate, eleganță. Tot aici pot fi admirate momentele în care ideile occidentale, costumul, redingota, pantalonii, jobenul, rochiile cu alte croieli apar și în Iași.

E vorba despre apetența clasei mijlocii, a burgheziei care se naște acum, de a se orienta spre marile capitale ale Europei și spațiile culturale, de învățământ cele mai dinamice, universitățile moderne versus vechile școli, după modelul Orientului, pe lângă biserici și mănăstiri. În final, Sala a cincea prezintă faptul că ieșenii au trăit alături de etnici care au adoptat tumultul vieții urbane, ce au adus plus-valoare, care au construit în urbe. Așadar, această incursiune în viața orașului Iași de acum 300 de ani oferă publicului ocazia să experimenteze totul într-un loc istoric.