Incredibil, dar adevărat! Doi cercetători și inventatori din Iași au reușit să producă curent electric într-o manieră fabuloasă! Cu ajutorul unor banale oale de lut au făcut totul posibil – GALERIE FOTO EXCLUSIV

O nouă invenție, creație a doi cercetători și inventatori din Iași, profesorul Silviu Gurlui și inginerul Ion Cristea, face senzație! Astfel, într-o lume contemporană, în care energia este esențială și se caută metode cât mai diverse și mai ecologice, aceștia au reușit să producă curent electric într-o manieră ingenioasă. Asta cu o tehnică interesantă care are în prim-plan niște banale oale. Totul are la bază realizarea unui proiect privind cercetarea existenței unor obiecte de interes pentru lumea întreagă, a unor artefacte descoperite în Bagdad prin anii 1930

O invenție care, aparent, ar părea „trăsnită” și incredibilă face vâlvă! Aceasta este o creație a doi cercetători și inventatori din Iași, anume conf. univ. dr. Silviu Gurlui – Facultatea de Fizică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC), și inginerul și cercetătorul Ion Cristea (omul care are grijă de celebrul ceas din Turnul Palatului Culturii), stârnește curiozitatea! Astfel, într-o lume contemporană, în care energia este esențială și se caută metode cât mai diverse și mai ecologice, aceștia au reușit să producă curent electric într-o manieră ingenioasă. Asta cu o tehnică interesantă, care are în prim-plan niște banale oale.

Totul are la bază realizarea unui proiect privind cercetarea existenței unor obiecte de interes pentru lumea întreagă, a unor artefacte descoperite în Bagdad prin anii 1930

Aceste artefacte au atras atenția publicului larg, cercetătorilor, restauratorilor din lumea întreagă prin modul de construcție, funcționare, utilitate.

„Profesorul Cristea, specialist restaurator de la Palatul Culturii din Iași, mi-a atras atenția în multele noastre întâlniri comune pentru realizarea unui proiect privind cercetarea existenței unor obiecte de interes pentru lumea întreagă, a unor artefacte descoperite în Bagdad prin anii 1930. Aceste artefacte au atras atenția publicului larg, cercetătorilor, restauratorilor din lumea întreagă prin modul de construcție, funcționare, utilitate. Un astfel de artefact a primit denumirea de «bateria din Bagdad». Se presupune că vechimea lor ar fi de peste 2.000 de ani”, arată conf. univ. dr. Silviu Gurlui.

Dispozitiv care produce curent electic, bazat pe artefacte ce au forma unor oale de lut cu o înălțime de până la 14 centimetri și care conțin în interior un cilindru gol din cupru

Astfel de artefacte au forma unor oale de lut cu o înălțime de până la 14 centimetri și care conțin în interior un cilindru gol din cupru cu diametrul de aproximativ 2.6 centimetri și o tijă de fier, mai subțire, plasată în interiorul cilindrului de cupru. Capetele sunt izolate și lipite cu bitum. Multe controverse sunt legate de utilitatea acestor obiecte, oarecum misterioase. Ce sunt ele? La ce au fost folosite? Era posibilă acum 2.000 de ani în urmă producerea energiei electrice în acest fel?

„La aceste întrebări căutăm să răspundem. Deocamdată, rezultatele preliminare sunt cele de realizare a replicilor și de a le studia performanțele. Astfel, cu resursele noastre proprii, am construit 4 replici care să respecte cât mai fidel aceste obiecte găsite în Bagdad. Căutăm să găsim tipul lichidului din interior, acel posibil electrolit folosit în acea perioadă. Despre lichidul din interior, dacă a fost folosit în acele artefacte, nu se știe nimic. Noi, presupunând că a fost utilizat, trebuie acum să descoperim ce era disponibil și utilizat la acea vreme pentru a realiza această celulă electrică”, a mai reliefat conf. univ. dr. Silviu Gurlui.

Pentru a produce curent electric au fost folosite diferite soluții de apă cu sare, oțet, cocktail de fructe etc.

Cercetările celor doi vor continua. Până acum au folosit diferite soluții de apă cu sare, oțet, cocktail de fructe etc. Până în momentul de față, cele patru celule funcționează foarte bine și generează în total 2.4 volți. Un LED poate fi aprins, iar tensiunea în sarcină se păstrează la valori constante de 1.8 volți. De altfel, în mod surprinzător, LED-ul arde de cel puțin 30 de ore în parametri neschimbați.

„Așadar, la o primă întrebare putem răspunde: aceste artefacte ar fi putut fi utilizate la acea vreme pentru a genera o diferență de potențial între electrozi. Există o serie de teze, la fel de controversate, care arată că astfel de baterii erau folosite pentru placarea unor obiecte cu aur sau argint, înflorind un comerț necinstit la acea vreme, prin vânzarea obiectelor placate drept obiecte masive, din aur și argint. Alte teze, și mai controversate, care se regăsesc inclusiv în cultura indiană, cu mai bine de 4.000 de ani în urmă, unde de asemenea se face referire la obiecte care generează energie electrică, dar și la anumite lămpi din sticlă care, din descrierea lor grafică, par a aduce cu forma unor baloane ovale, având în interior un șnur ce ne poate duce cu gândul la un filament”, descrie universitarul Gurlui.

Totuși, e puțin probabil ca acel corp oval cu șnur în interior să poată emite lumină în condițiile în care fiecare baterie creată poate atinge aproximativ 1 volt. Ar fi trebuit foarte multe baterii. Ori, poate filamentul reprezintă o altă tehnologie pe care încă nu o cunoaștem și care folosea tensiuni încă mai mici.

Celula electrică este spectaculoasă pentru că funcționează foarte bine, e stabilă și pare că are rezerve pentru o foarte mare perioadă de timp

Bateriile realizate de cei doi cercetători vor fi folosite mai departe ca o posibilitate a placării, chiar și în condiții foarte precare, a unor corpuri din cupru. Foarte posibil să fie nevoie de creșterea numărului bateriilor pentru a avea disponibilă o tensiune mai mare și un curent de descărcare substanțial crescut. Celula electrică este spectaculoasă pentru că funcționează foarte bine, e stabilă și pare că are rezerve pentru o foarte mare perioadă de timp (până la consumarea electrozilor și a electrolitului etc).

„Oala păstrează o temperatură joasă, mai rece decât mediul înconjurător. Suntem încântați că putem reda publicului larg aceste obiecte, pentru a redescoperi urmele și istoria trecută peste această tehnologie și, mai mult, să putem descifra necunoscutele din spatele acestor controverse. Dacă însă aceste supoziții se adeveresc, am putea elucida mai departe alte necunoscute legate de această civilizație îndepărtată. Probabil răspunsul va veni foarte târziu. Unele dintre teze cel mai probabil vor rămâne așa, amestecate și nedescifrate. Dar noi avem datoria să le cunoaștem asa cum sunt, să le înțelegem, să le îmbunătățim dacă ele se dovedesc foarte practice și în zilele noastre”, a conchis conf. univ. dr. Silviu Gurlui.