Încordarea mușchilor la București
Miniștrii de Externe din statele NATO au o importantă reuniune la București. Nu este clar dacă au ales Capitala României ca un semn al importanței pe care o acordă poziției noastre geostrategice sau dacă pur și simplu ne-a venit rândul în urma obișnuitei rotațiii. Dar, cu certitudine, este pentru a doua oară în istoria recentă, când la București ar putea să se ia o decizie istorică. Fie în sensul lărgirii NATO, fie pentru blocarea unei decizii importante în aceste sens. Cheia este Ungaria.
La cealaltă reuniune NATO de maximă importanță, desfășurată la Palatul Parlamentului, să ne reamintim că a participat și Vladimir Putin. În calitate de invitat. Acolo s-a discutat despre lărgirea NATO, care de altfel a și avut loc, dar, în același timp, s-a convenit cumva în mod tacit ca acestui proces să i se fixeze o limită spre est, astfel încât nici Ucraina, nici Republica Moldova, nici alte state aflate în trecut fie în componența Uniunii Sovietice, fie în sfera lor de influență, să nu devină în viitor membri NATO. O înțelegere care nu a fost niciodată pusă pe hârtie. Netransformată într-un document în toată legea. Și nici într-un angajament ferm al vestului. Acum, tot de la București, pot veni unele surprize.
Intenția este ca două state nordice, Suedia și Finlanda, să fie primite în NATO de îndată. La capătul unei proceduri accelerate. Sub extraordinara presiune externă, generată de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, cele două state au decis să formuleze respectiva solicitare. Iar statele NATO au ajuns destul de rapid la concluzia că ele sunt pregătite din punct de vedere politic și militar, iar din perspectivă geostrategică sunt piese important ale sistemului defensiv NATO. În același timp, în calitate de invitați importanți, au mai fost invitate la București și Republica Moldova, Georgia, Bosnia și Herțegovina. Ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, a precizat că, începând de miercuri, are loc, găzduită fiind de România, prima reuniune a miniștrilor de Externe din statele NATO, de când țara noastră a intrat în organizație, în 2004. De asemenea, este cea mai importantă reuniune după summitul NATO din 2008, care a reprezentat un moment istoric, care ar putea fi echivalat ca importanță în această săptămână. Dar tot de la București poate veni marea surpriză.
Marea surpriză ne este oferită de Ungaria, o buturugă mică, care poate răsturna carul mare. Statul vecin se confruntă în acest moment cu cea mai mare criză existentă în Uniunea Europeană, o profundă criză economică, iar fără ajutorul Uniunii Europene lucrurile pot scăpa de sub control. Viktor Orban este într-o situație extrem de grea. Pe de-o parte, îl amenință criza, iar pe de altă parte, Comisia Europeană a decis ca, în principiu, să aprobe Planul de Redresare și Reziliență al Ungariei, dar fără a-i oferi, cel puțin pentru moment, vreun ban. Fără granturile UE, Budapesta este în pom. În această situație, Viktor Orban navighează între Scila și Caribda. Pe o mare extrem de agitată. Și cumva a fost împins către o soluție extremă. Să șantajeze Uniunea Europeană. Dar cum? UE nu este NATO. Iar NATO nu este totuși UE. Chiar dacă o bună parte dintre statele UE sunt membre NATO. Și, totuși, Viktor Orban a anunțat un fapt fără precedent pentru un stat totuși de mâna a doua din Europa. Ungaria își va exercita dreptul de veto, astfel încât procesul de lărgire NATO se va bloca. Dar de ce a făcut acest anunț alarmant, cu o săptămână înainte de reuniunea de la București? De ce nu a așteptat reuniunea propriu-zisă?
Explicația este șantajul. A lăsat timp Statelor Unite și statelor NATO să exercite presiuni la nivelul Comisiei Europene, pentru a se ajunge la un aranjament convenabil Budapestei. Banii destinați Ungariei să se deblocheze și, la schimb, fără prea mult tam-tam, Budapesta să renunțe să-și mai exercite dreptul de veto. Oare așa vor sta lucrurile la București? Vom afla începând de miercuri. Vor fi cel puțin două zile, miercuri și joi, când, într-un fel sau altul, România va deveni un important centru de decizie al lumii. Și tot două zile în care Capitala României va fi practic paralizată, întrucât reuniunea NATO, care va presupune numeroase deplasări prin București, se va suprapune cu blocarea celei mai importante artere, unde se vor desfășura repetiția generală și apoi parada oficială de 1 decembrie.