Încă se așteaptă Legea pensiilor speciale. Comisia Europeană a pus câteva condiții

Specialiștii Comisiei Europene cer Puterii să amendeze reforma pensiilor speciale astfel încât impozitarea să fie mai mare, să modifice formula de calcul pentru pensionare, dar și să elimine aspectele clar neconstituționale. România trebuie să aibă gata cât mai repede legea pensiilor speciale, dacă vrea să depună cererea de plată numărul 3 din PNRR, fiind unul dintre obiectivele puse în lista de ținte și jaloane din T4/2022.

Mai precis, această reformă ar fi trebuit, potrivit calendarului oficial, să fie gata la 31 decembrie 2022, ceea ce nu s-a întâmplat, în condițiile în care la final de decembrie proiectul trecea de Guvern, dar de aproape nouă luni aleșii nu-i dau de cap.

După ce CCR a declarat parțial neconstituțional proiectul de lege, în luna iulie, parlamentarii ar fi trebuit să se apuce de treabă, ca să-l ajusteze într-o formă care să treacă de Curte. Însă Puterea a tot invocat discuțiile cu Comisia Europeană, ca să vadă și doleanțele acesteia. Iar Bruxelles-ul a transmis mai multe prevederi care să fie în lege, pentru a trece și de testul organismului de verificare care se ocupă de PNRR.

Impozitare mai mare

Potrivit informațiilor „Adevărul”, un prim aspect solicitat de Comisie e ca impozitarea de 15% a pensiilor speciale să fie crescută la minimum 20%, fiind preferabil chiar un 25%. Însă această prevedere să poată fi aplicabilă pentru toți beneficiarii de pensii speciale, pentru că în prezent forma arată că impozitarea de 15% e doar la partea necontributivă și a veniturilor care depășesc salariul mediu la fundamentarea bugetului (circa 6.800 de lei). Așadar, conform analizei „Adevărul”, plaja de aplicare ar fi doar la foștii magistrați, dar și la unii foști piloți. Prin urmare, legiuitorul, adică Parlamentul, trebuie să instituie un tratament egal, prin care să fie taxați toți beneficiarii de pensii speciale.

Un alt element indicat de responsabilii de la Comisia Europeană este perioada pentru baza de calcul. Trebuie renunțată la formula cu o bază de calcul care să țină cont de lefurile pe ultimele 12 luni și să se treacă la o formulă în care raportarea să fie la minim ultimele 48 de luni de activitate. Noua formulă pare să fie o variantă de mijloc între prevederea în vigoare și ceea ce dorea Coaliția, adică să crească perioada de raportare la 300 de luni, cum avea să se întâmple în 2043.

De asemenea, procentele privind cât la sută din ultimele lefuri să intre în baza de calcul rămân la latitudinea autorităților române, dar e recomandat să mai fie scăzute, acolo unde se poate. În forma legii care nu a trecut de CCR, magistrații se bucurau de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și sporurile cu caracter permanent. Alte categorii beneficiare de pensii speciale (foști piloți, ex-diplomați, foști angajați ai Curții de Conturi sau funcționari publici parlamentari, precum și cei care au făcut parte din personalul auxiliar de specialitate al parchetelor și instanțelor judecătorești) aveau lăsat procentul de 65% din media veniturilor pe un număr de luni, plecând de la 12 luni în prezent până la 300 de luni.

De asemenea, oficialii europeni le-au transmis că trebuie să facă o inițiativă care să treacă de filtrul CCR, potrivit informațiilor noastre. Surse din Coaliție au precizat pentru ziar că acest detaliu a fost interpretat drept o reanalizare a recalculării pensiilor magistraților, însă într-un mod în care să nu afecteze veniturile aflate în plată, în sensul în care acestea să nu fie diminuate deloc.

De altfel, Marian Enache a subliniat că trebuie respectat principiul neretroactivității inclusiv în cazul pensiilor speciale. „Nu tot ceea ce poate constitui un interes politic sau juridic la un moment dat este și legitim din perspectivă constituțională. Or, întotdeauna, Constituția are prevalență în raport cu orice act normativ. Neretroactivitatea este un principiu vechi al dreptului și este menită să protejeze securitatea și stabilitatea raporturilor juridice, precum și drepturile și libertățile fundamentale”, a afirmat Enache într-un interviu pentru site-ul juridice.ro. Problema recalculării pensiilor speciale și a diminuării veniturilor a fost discutată și în cazul pensiilor clasice (în 2010), fiind date aceleași argumente: un bun câștigat, în această speță o anumită pensie, nu poate fi luat înapoi.

Tot în interviul menţionat, șeful CCR a vorbit de egalitatea de tratament, când e vorba de impunerea unor decizii, precum și prevederi care să nu lase posibilitatea unor interpretări, ci să fie predictibile, cum e cazul situației pensionărilor, unde existau diferențe de tratament în funcție de momentul când avea loc.

Unde e legea în Parlament

Pe 8 august, proiectul de lege era înregistrat la Senat, ca urmare a deciziei CCR din iulie. Acesta a fost trimis pentru raport la Comisia juridică, Comisia de apărare, Comisia de constituționalitate și Comisia de muncă. Pentru unele dintre comisii, termenul de depunere a amendamentelor a fost 13 septembrie, iar pentru altele, 19 noiembrie. De când s-a reluat activitatea parlamentară, la nivelul niciuneia dintre comisiile implicate nu a existat vreo dezbatere pe temă.

În urmă cu săptămână, președintele interimar al Camerei, Alfred Simonis, susținea că până la finalul lunii septembrie legea va fi gata. Dacă Puterea va încerca acest lucru, aleșii vor avea din nou o abordare pe repede-nainte a dezbaterilor privind noile modificări, cu trimitere la foc automat de la un for la altul a inițiativei. Iar grăbirea proiectului, după săptămâni întregi în care nu s-a întâmplat nimic cu proiectul, ar putea da motive de neconstituționalitate privind nerespectarea termenelor parlamentare.