Înălțarea Domnului Iisus Hristos. Ce tradiții și obiceiuri respectă creștinii ortodocși în această zi de sărbătoare
La 40 de zile de la Înviere, în joia din săptămâna a VI-a după Paște, creștinii ortodocși sărbătoresc Înălțarea Domnului. În această zi, creștinii ortodocși au un salut aparte, își spun „Hristos a Înălțat!”, la care se răspunde cu „Adevărat a Înălțat!”
Înălțarea este una dintre cele mai importante sărbători de peste an, fiind însemnată în calendarul creștin ortodox cu cruce roșie. Pentru a marca această zi, creștinii ortodocși obișnuiesc să înroșească ouă și să pregătească aceleași bucate ca pentru masa de Paște. Înălțarea este ultima zi în care se mai pot mânca ouă roșii.
Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 și 2001, Înălțarea Domnului a fost consacrată ca zi a eroilor și sărbătoare națională bisericească. Astfel, în toate bisericile ortodoxe se face pomenirea tuturor eroilor căzuți pe câmpurile de luptă.
Ce semnificație are Înălțarea Domnului
Pentru a marca Înălțarea, creștinii ortodocși obișnuiesc să înroșească ouă și pregătesc același bucate ca pentru masa de Paște
Înălțarea Domnului este ziua în care Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri de pe Muntele Măslinilor, în timp ce îi binecuvânta pe ucenicii săi. Prezenți la înălțare au fost și doi îngeri care le-au vorbit ucenicilor despre a doua venire a lui Iisus Hristos, pentru ca aceștia să nu se lase copleșiți de durerea despărțirii.
În Sfânta Scriptură scrie că Mântuitorul Și-a ridicat mâinile, binecuvântându-i pe ucenici, iar pe când îi binecuvânta, S-a înălțat la cer (Luca 24, 51), în timp ce un nor L-a făcut nevăzut pentru ochii lor (F.A. 1,9). Înălțarea lui Hristos de-a dreapta Tatălui este chipul deplinei îndumnezeiri a lui Iisus Hristos.
În popor, sărbătorea mai este numită și Ispas, după numele unui cioban care a stat ascuns după pietre și a urmărit tăcut cum Iisus Hristos s-a ridicat la ceruri. Mai apoi, a povestit tuturor cele întâmplate.
În primele secole ale creștinătății, Înălțarea Domnului era sărbătorită odată cu Rusaliile, la 50 de zile de la Înviere. Spre finalul secolului al IV-lea și la începutul secolului al V-lea, sărbătorea Înălțării s-a despărțit de cea a Rusaliilor, fiind sărbătorită la 50 de zile de la Înviere.
Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 și 2001, Înălțarea Domnului a fost consacrată ca zi a eroilor și sărbătoare națională bisericească
Ce nu este bine să facă ortodocșii în joia Înălțării
Așa cum se întâmplă în cazul fiecărui praznic important, credincioșii ortodocși respectă și cu prilejul Înălțării Domnului o serie de tradiții și obiceiuri. În această zi de sărbătoare se fac pomeniri pentru cei adormiți, femeile dau de pomană azime calde, ceapă verde și rachiu. În popor se crede că oamenii care mor în perioada dintre Înviere și Înălțare ajung direct în rai. Pentru a fi feriți de boli, creștinii își pun frunze de nuc la brâu, așa cum se crede că purta și Mântuitorul atunci când s-a ridicat la cer. Tot în ziua de Înălțare, oamenii de la sate obișnuiesc să taie păr din cozile vitelor și să-l pună în furnicare. În acest timp rostesc:
„Să dea Dumnezeu să fie atâția miei și viței câte furnici sunt în acest furnicar”.
De asemenea, pentru a fi sănătoase, vitele se bat cu leuștean. În ziua de Înălțare se sfințesc plantele medicinale. Se crede că după Înălțare nu se mai cultivă nimic, deoarece nu va rodi. În această zi de sărbătoare nu se spală rufe și nici nu se fac treburi în gospodărie. Totodată, credincioșii ar trebui să evite certurile în ziua Înălțării Domnului, deoarece nu se cuvine ca în zi de sărbătoare să fie spuse vorbe urâte, jigniri sau reproșuri.