Înalta Curte de Casație și Justiție restituie la DNA dosarul „Tabla”, în care fostul ministru Costel Alexe este acuzat de luare de mită şi instigare la delapidare

Un judecător de la Instanţa supremă a dispus marţi restituirea la DNA a dosarului în care preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, la data faptelor ministru al Mediului, a fost trimis în judecată pentru luare de mită şi instigare la delapidare, după ce ar fi primit de la un fost director al Combinatului siderurgic Liberty Galaţi mai multe produse din tablă.

Magistratul a constatat neregularitatea rechizitoriului întocmit de DNA

Magistratul a constatat neregularitatea rechizitoriului întocmit de DNA, în privinţa descrierii faptelor şi a încadrării juridice cu referire la:

*infracţiunea de luare de mită, reţinută în sarcina lui Costel Alexe, în sensul de a se indica în concret actul în legătură cu îndeplinirea căruia ar fi existat presupusa pretindere, raportat la atribuţiile de serviciu ale acestuia;

*participaţia penală sub forma instigării la infracţiunea de delapidare reţinută în sarcina lui Costel Alexe, în sensul descrierii acţiunii de determinare a autorului la comiterea faptei, dar şi a persoanelor presupus instigate, respectiv reprezentanţii SC Liberty Galaţi SA;

De asemenea, judecătorul a constatat nereguli şi în legătură cu actele care descriu infracţiunile săvârşite de alţi trei inculpaţi din dosar: Gătin Mirela, Fătu Nicoleta, Grecu Ioan Bogdan.

DNA are termen de 5 zile să procedeze la remedierea rechizitoriului şi să anunţe dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaţilor ori solicită restituirea cauzei, însă decizia nu este definitivă.

Costel Alexe a fost trimis în judecată de DNA în iunie 2022

Costel Alexe a fost trimis în judecată de DNA în iunie 2022, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi instigare la delapidare, alături de fostul director general al combinatului siderurgic Liberty Galaţi, Bogdan Grecu, acuzat de dare de mită, delapidare şi participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată.

Conform DNA, la data de 6 aprilie 2020, Costel Alexe, în calitate de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, ar fi pretins, în mod direct, de la directorul combinatului siderurgic mai multe produse din tablă (tablă cutată, ţeavă pătrată, ţeavă rectangulară şi rulouri de tablă), în schimbul alocării, cu titlu gratuit, către Liberty Galaţi, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deşeuri neconforme (haldă de zgură).

Depozitul respectiv, spun anchetatorii, era unul dintre cele 68 de depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligaţiei asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situaţia depozitelor menţionate în cuprinsul hotărârii CJUE, amintește Agerpres.

„Foloasele respective, în cantitate de 22 de tone, ar fi fost primite în zilele de 23 aprilie 2020 şi 7 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăţi comerciale administrată de o persoană apropiată ministrului, inculpată în prezenta cauză. Valoarea foloaselor care ar fi fost primite ca mită de fostul ministru cu acceptul directorului general al societăţii respective, trimis în judecată în prezenta cauză, se ridică la suma de 99.956 lei, ce constă în contravaloarea produselor siderurgice, a manoperei şi a transportului”, menţionează DNA.

Ulterior, arată procurorii, pentru a crea o aparenţă de legalitate scoaterii din gestiune şi remiterii cu titlu de mită a produselor siderurgice, directorul general ar fi determinat două subalterne (trimise în judecată în aceeaşi cauză) să încheie două contracte de sponsorizare cu o asociaţie controlată de ceilalţi trei inculpaţi, persoane fizice.

„În perioada decembrie 2020 – ianuarie 2021, pentru a-şi crea un ‘alibi juridic’ necesar justificării primirii foloaselor necuvenite, aceleaşi trei persoane au întocmit mai multe documente false (contracte de închiriere, note contabile, etc.)”, precizează DNA.