În ce constă infecția cu Clostridium difficile? Prof. dr. Evelina Moraru explică, la BZI LIVE, ce diete să urmăm pentru a ne recupera – VIDEO

Prof. dr. Evelina Moraru, medic primar pediatru la Spitalul de Copii „Sf. Maria” din Iași, a discutat în emisiunea BZI LIVE despre infecția cu Clostridium difficile. În ce constă acest proces patologic și ce diete trebuie să urmăm, pentru a ne recupera?

Clostridium difficile este o bacterie care determină apariția unei forme grave de inflamație la nivelul colonului. Inflamația este provocată, în special, de administrarea de antibiotice, iar în cazuri grave poate pune în pericol viața pacientului.

RomaniaTV

Ce se întâmplă cu autopsia lui Felix Baumgartner. Abia acum s-a aflat decizia șocantă a autorităților

Observatornews.ro

Atac sângeros într-un club din Buzău. O tânără tăiată cu cutterul în toaletă de o rivală în dragoste

Important de precizat este că această bacterie are capacitatea de a forma spori, care o ajută să reziste în cazul în care există condiții nefavorabile de mediu. Sporii pot să se mențină în aceeași stare în mediu mai multe luni, având o rezistență crescută la multiple dezinfectante pe bază de alcool. În schimb, utile sunt dezinfectantele pe bază de clor, care ucid bacteria.

14:11, 08 Jul 2025

FOTO Infecțiile care scad numărul de limfocite! Ce boli se pot ascunde în spatele acestor valori

14:29, 06 Jul 2025

FOTO Ce înseamnă ureaplasma pozitiv? Află cum se tratează și care sunt riscurile nediagnosticării

Cum se manifestă infecția cu Clostridium difficile și ce dietă trebuie urmată?

De regulă, persoanele infectate cu bacteria Clostridium difficile nu prezintă simptome, dar acestea pot răspândi infecția. Manifestările pot apărea în decurs de 5-10 zile de la începerea tratamentului cu antibiotice, însă sunt și cazuri în care pot apărea după prima zi de tratament sau chiar după trei luni de la debutul tratamentului.

Infecția moderată cu Clostridium difficile se manifestă prin diaree apoasă de trei sau chiar de mai multe ori pe zi și crampe abdominale ușoare. În ceea ce privește infecția severă, aceasta generează deshidratare, diaree apoasă de 10-15 ori pe zi, crampe abdominale/durere severă, ritm cardiac rapid, greaţă, febră, creşterea numărului de celule albe în sânge, pierderea poftei de mâncare, insuficienţă renală, abdomen umflat, pierdere în greutate și prezența sângelui sau a puroiului în scaun.

Pentru a se recupera după infecția cu Clostridium difficile, pacienții trebuie să urmeze diete destul de restrictive, cum este dieta low FODMAP. Aceasta este o dietă în 3 etape utilizată pentru a ajuta la gestionarea simptomelor sindromului de colon iritabil diagnosticat medical. Dieta low FODMAP trebuie urmată doar la recomandarea medicului de specialitate.

„Există diete care nu sunt tipice pentru asta, dar care vizează ceea ce s-a întâmplat în timpul acestui fenomen. Apar intoleranțe la lactoză, intoleranțe la proteinele din laptele de vacă, apar intoleranțele la gluten post orice infecție în sindromul de intestin iritabil. Se ajunge până acolo, încât se recomandă la un moment dat dietele low FODMAP. Deci toate dietele care să nu conțină alimente fermentabile, care să nu conțină anumite zaharuri. Low FODMAP este ultima dietă care se recomandă și care este destul de restrictivă. Dar astea sunt excepții.”, a declarat medicul Evelina Moraru, la BZI LIVE.

Prof. dr. Evelina Moraru: „Nu trebuie confundată intolerența la gluten pasageră cu boala celiacă”

Medicul a subliniat că intoleranța la gluten pasageră, care are un mecanism imunologic, nu trebuie confundată cu boala celiacă. Aceasta constă, de fapt, în intoleranța autoimună pe care unele persoane o au la gluten. Boala celiacă afectează mai ales intestinul subțire, dar și alte organe, și mai este cunoscută și sub denumirea de enteropatie glutenică.

„Nu trebuie confundată intolerența la gluten pasageră, tranzitorie, care are un mecanism imunologic, în urma unei sensibilizări la gluten cu boala celiacă. Boala celiacă este o boală care apare pe o anumită susceptibilitate genetică, cu declanșarea conflictului pe bază de imunitate, în general imunitate celulară și necesită dietă toată viața.”, a adăugat medicul.

Boala celiacă se poate manifesta atât la adulți, cât și la copii sau sugari prin: apatie, anorexie, tegumente palide, scăderea tonusului muscular (hipotonie generalizată), creșterea în volum a abdomenului (distensie abdominală), anemie, încetinirea procesului de creștere și scaune voluminoase și decolorate.

„Nu sunt numai manifestări digestive, sunt, de exemplu, persoane cu anemie refractară care, la un moment dat, în viața lor, află că de fapt au boală celiacă, au intoleranță la gluten, și se tratau cu fier în zadar, pentru că nu răspundeau. Sau tulburări psihice, poate să dea depresii sau hipostatură, în afară de semnele digestive. De fapt acum nu prea mai sunt bolnavii ăia descriși clasic cu abdomenul mare, cu fundulețul sărăcit de mușchiuleți, cu scaune mari. Deci lucrurile astea apar mai rar.”, a subliniat prof. dr. Evelina Moraru, în cadrul emisiunii BZI LIVE.