Imagini de arhivă cu Primăria municipiului Iași. Schițe originale de la construcția Palatului Roznovanu din anul 1832
Imagini de arhivă cu Primăria municipiului Iași au fost scoase recent la iveală. Schițe originale de la construcția Palatului Roznovanu au scos în evidență planurile familiei Rosetti- Roznovanu în ridicarea clădirii emblematice din centrul Iașului, în anul 1832. Camerele imobilului din centrul orașului au fost structurate încă de la bun început de familia de boieri, iar ulterior transformate în spații de birouri pentru Primăria Iași de către primarul Vasile Pogor
Imagini de arhivă cu Primăria municipiului Iași demonstrează modul cum a fost conturată clădirea ce avea să devină un simbol al orașului. Schițe originale de la construcția Palatului Roznovanu arată modul cum au fost structurate camerele clădirii din centrul orașului.
Clădirea a fost construită între 1830 și 1832 ca reședință a familiei Rosetti- Roznovanu. Familia boierului Iordache Rosetti- Roznovanu a fost una din cele mai marcante și influente în secolul al XIX-lea în Iași, iar imobilul construit reflectă pe deplin acest lucru. În anul 1891, clădirea a fost cumpărată de primarul Vasile Pogor pentru a deveni reședința familiei regale la Iași. Un plan de la 1883 din Arhivele Naționale arată exact cum a fost realizată clădirea care adăpostește acum Primăria Iași cu cinci decenii înainte.
Imagini cu Primăria Iași, sediu al familiei regale, Consiliul de Război și al administrației locale
Clădirea care adăpostește acum Primăria municipiului Iași a jucat un rol deosebit pe scena istoriei. În Primul Război Mondial, între 1916-1918, a găzduit sediile ministerelor conducerii politice refugiate de la București. În actualul birou al primarului Iașului se afla cabinetul Regelui Ferdinand I. În actuala sală de ședințe a Consiliului Local Iași, în 1918 a avut loc ședința Consiliului de Război al României.
„Palatul Roznovanu, în prezent sediu al Primăriei municipiului Iași, a fost construit în 1830-1832, în stil neoclasic, de către marele vistiernic Iordache Rosetti Roznovanu (1764-1836), după planurile arhitectului Gustav Freywald. Încă de la inaugurare, edificiul s-a remarcat ca una dintre cele mai mari și mai frumoase reședințe boierești din Iași, ieșind în evidență atât prin amplasarea în centrul orașului, arhitectură, decorațiuni și amenajările interioare, cât și prin prestigiul, averea și faptele proprietarilor săi”, se arată în planurile Palatului Roznovanu din Iași, document apărut în cadrul Simpozionului Internațional Monumentul – Tradiție și viitor.
Prima structură a camerelor în concepția boierului Iordache Rosetti- Rozovanu ca reședință privată între anii 1832-1891
La etajul 1 era Salonul de bal (Sala cea mare), iar alăruri era Camera Pulheriei Roznovanu, fiica vitregă a vistiernicului Nicolae Rosetti Roznovanu. În schiță apar cinci apartamente ale cucoanei Anica Roznovanu (născută Bogdan, 1773-1852), mama vitregă a vistiernicului Nicolae Rosetti Roznovanu. Lângă aceste apartamente apar bufetul, camera guvernantei și apoi camera fetelor și a guvernantei. Tot la etajul 1 se afla paraclisul Palatului, dar și sufrageria clădirii. Sus se mai aflau și bufetul mic, cabinetul vistiernicului Nicolae Rosetti Roznovanu, dar și cabinetul Mariei Rosetti Roznovanu. Sus se mai aflau și iatacul, toaleta cucoanei, cea a boierului și camera cameristelor. Sus erau și turnulețele din dreapta clădirii spre grădință și cel din stânga spre curtea din spate.
„În fondul Achiziții Noi de la Serviciul Arhive Naționale Istorice Centrale, din București, se găsește un plan al palatului Rosetti- Roznovanu din Iași. Este păstrat într-o copie realizată în 1883, document inventariat sub titlul «Planul caselor din Iași a(le) lui Nicolae Rosetti Roznovanu», din 9 decembrie 1883, în copie”, se mai arată în lucrare.
Schițele de la parterul palatului devenit Primăria Iași. Planul camerelor făcut de boierul Rosetti- Roznovanu
În imaginile de arhivă cu Primăria municipiului Iași apar și alte detalii impresionante despre cum era structurată clădirea. În planul familiei Rosetti- Roznovanu, la parter se găseau gherghirul (cameră boltită), dar și două camere intitulate „Demoazela Nina” și „Dascălul francez”. Tot la parter se afla și camera cuconașului Nunuță Rosetti Roznovanu, dar și cea a valetului cuconașului. Parterul de la Palatul Roznovanu adăpostea și camerele servitoarelor, dar și cămărărița. Jos se găsea și camera de sub fostul paraclis, cel mai probabil florăria, dar și camera feciorilor. Pe lângă acestea, în planșele vremii apărea și o cămară, vătaful de ogradă (supraveghetor al slugilor de la curtea unui boier). În planșe apare și o cancelarie, un turnuleț din dreapta clădirii, un altul din stânga, dar și Grămăticul (camera secretarului).
Clădirea Primăriei Iași a fost vândută de boierul Roznovanu din cauza datoriilor acumulate
În documente apar și imagini de arhivă cu Primăria Iași. Planșa este structurată pe trei secțiuni verticale și cuprinde, în total, cinci planuri referitoare la structura palatului și a proprietății Palatul Roznovanu de pe Ulița / Strada Mare. „Copia din 1883 a fost realizată la solicitarea proprietarului, care, înglodat în datorii, intenționa fie să pună gaj proprietatea pentru noi împrumuturi, fie să o vândă. În orice caz, după documentele păstrate la Arhivele Naționale, presupunem că reproducerea și legalizarea planului a fost necesară în contextul tentativelor de stingere a împrumutului contractat de Nicolae (Nunuță) Rosetti Roznovanu la Creditul Urban Român, în 1817”, apare în lucrarea respectivă.
Primăria Iași a fost înainte sediu administrativ pentru familia regală. Planurile în amănunt ale clădirii la finalul secolului al XIX-lea
După 1891, clădirea este transformată în sediu administrativ pentru familia regală cu diferite funcțiuni. Clădirea a fost cumpărată de Vasile Pogor și apoi trasformată treptat. Schițe cu Palatul Roznovanu arată că după anul 1891, la etajul 1 al clădirii se regăseau Sala de ședinți a Consiliului Comunal, actuala Sală Mare, dar și Secretariatul Comunei Iași, fosta cameră a Pulheriei Roznovanu. Apartamentele cucoanei Anica Roznovanu au fost transformate în birouri tehnice de primarul Vasile Pogor.
Tot sus apare și Birorul Sanitar, iar fostul paraclis al Palatului Roznovanu devenea Starea Civilă. Sufrageria Palatului a devenit apoi arhiva Comunei. Bufetul a adăpostit Intendentul Comunei, iar fostul salon mic și camera vistiernicului Nicoale Rosetti- Roznovanu au ajuns să adăpostească tocmai camerele Prefectului. Cabinetul Mariei Rosetti Roznovanu a ajuns să adăpostească Secretariatul Prefecturei. Birourile „Prefecturei” au luat locul iatacului, toaletei și camerelor cameristelor, iar arhiva Prefecturii a ajuns pe locul camarei ce a adăpostit toaleta boierului. Tot sus se mai regăseau un odagiu (camera slugilor) și latrina.
Clădirea Palatului Roznovanu a devenit spațiu administrativ înainte de a ajunge la Primăria Iași
Gherghirul de pe vremea boierilor a ajuns după 1891 să adăpostească Casieria și „Piercepțile”. În imaginile de arhivă cu Primăria Iași se poate vedea că la parter au apărut un alt odagiu și birourile servilor. Fosta cameră a cuconașului Nunuță Rosetti Roznovanu și cea a valetului său au ajuns să adăpostească „Comisiea despărțirii”. Tot jos era și biroul „Judecătoriea Ocolului”, unde aveau loc și unele procese ale instanțelor. Tot jos era și „Depositul arhivei”, dar și „Biuroul Serjenților”. La parter mai erau unele odagii, precum și „Biuroul Domenielor”, care administra terenurile din oraș. La parter mai era și lemnăria și alte latrine.
„Numărul camerelor diferă de la o perioadă la alta și de la o sursă la alta, în funcție de transformările survenite în decursul timpului și de utilitatea dată de proprietarii clădirii. De exemplu, față de situația din prima jumătate a secolului al XIX-lea, în ultimele două decenii ale secolului au apărut camere noi. Au fost obținute prin dezafectarea paraclisului, închiderea unor coridoare și modificarea utilității cămăruțelor din turnul din dreapta”, se mai arată în lucrare.