Geto-dacii si matematica
Geto-dacii si matematica. Autorii antici au remarcat în priceperea geto-dacilor la poezie si la stiintele exacte. Se speculează faptul că legile erau alcătuite în versuri pentru a fi mai ușor de cunoscut pentru popor.
Chiar și tablele matematice erau puse în versuri, tot pentru a fi mai ușor de memorat. Pe o lespede de calcar, descoperită la Jupă, județul Caraș-Severin, se regăsește următoarea inscripție:
BAN AGNA INO
OPTO PE TEB MO
Traducerea: Cinci fără unu – opt supra (pe) doi am. Multe numere erau socotite mistice, dar noi nu putem astăzi să le pătrundem sensurile la toate.
Orașul STU-BERA, atestat în teritoriile tracilor, are o traducere ce poate fi considerată bizară și anume „O Sută Patru”.
Geto-dacii si matematica
Marele calendar de la Sarmizegetusa Craiasca are cercul exterior alcătuit din 104 blocuri de andezit. Acest număr se referă la miercurile și vinerile dintr-un an, care pentru strămoșii noștri erau zile de post
Atât calendarul cel mare cât și cel mic sunt adevărate capodopere matematice. Al doilea cerc din cel mare, lipit de cel exterior, este compus din 180 de stâlpi înguști, grupați câte șase.
Al treilea cerc este constituit din 84 de stâlpi de lemn. Așadar: 104 + 180 + 84 = 365 + 3 = 368, cele trei zile în plus referindu-se la anii bisecți dintr-un ciclu de 13.
De departe însă, cel mai important număr la geto-daci era 666, care la ei, spre deosebire de creștini, era socotit benefic.
S-a ajuns la acest număr, din pricină că foarte mulți traci transformaseră cultul zalmoxian în folclor, plasând faptele divine în locuri diferite.
Pe de altă parte, vechea dogmă orphica exercită încă o influența puternică în popor și în nobilime.