Germania a oferit răspuns la cererea Moscovei de a i se plăti gazele naturale în ruble
Germania a răspuns la cererea Moscovei. După ce Rusia a solicitat că statele Uniunii Europene să nu-i mai plătească gazele naturale în euro sau dolari, ci în ruble, Germania a declarat miercuri, 23 martie, prin ministrul german al Economiei, Robert Habeck, prezent la o conferinţă de presă, ca acest gest este de fapt o ”ruptură a contractului’.
Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat însă statele europene că Rusia le va furniza în continuare gaze în volumele şi la preţurile convenite, conform contractelor încheiate
Ministrul Economiei din Germania a răspuns la cererea Moscovei de a fi plătită în ruble
Germania a răspuns la cererea Moscovei. Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a precizat că urmează să aibă loc nişte discuţii cu partenerii europeni ai Germaniei, în contextul modului în care se va răspunde acestei cereri a Rusiei. Chestiunea aceasta ar putea fi discutată şi de către liderii europeni la summitul desfăşurat joi şi vineri.
Preşedintele Vladimir Putin, a anunţat mai devreme că Rusia nu va mai accepta plăţi în dolari sau euro pentru livrările sale de gaze naturale către ”ţările ostile”. Acesta a dat termen autorităţilor ruse, respectiv, au o săptămână la dispoziţie pentru a pune la punct un nou sistem de plăţi în ruble. Decizia de a accepta doar plata în ruble este o replică a Moscovei la sancţiunile occidentale ce i-au fost impuse după invadarea Ucrainei, în special îngheţarea activelor Rusiei în străinătate, măsură prin care statele occidentale au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un ”furt”.
Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat însă statele europene că Rusia le va furniza în continuare gaze în volumele şi la preţurile convenite, conform contractelor încheiate.
În urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia acesteia împotriva Ucrainei, Guvernul rus a adoptat în data de 8 martie o listă cu ţări ”neprietenoase”. Pe listă se regăsesc țări ca SUA, Canada, ţările Uniunii Europene, Marea Britanie şi alte state europene nemembre ale Uniunii Europene şi din Asia de Sud şi Sud-Est care s-au aliat sancţiunilor.
În urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia acesteia împotriva Ucrainei, Guvernul rus a adoptat în data de 8 martie o listă cu ţări ”neprietenoase’
Estimările NATO privind șansele de reușită ale Rusiei în războiul cu Ucraina
Un oficial al Alianței Nord-Atlantice a anunțat, sub protecția anonimatului, că estimările NATO înregistrează între 30.000 și 40.000 de victime în Ucraina și inclusiv între 7.000 și 15.000 de militari morți.
Aceste estimări ale NATO sunt primele, de la începerea invaziei militare ruse în Ucraina și se bazează pe datele colectate de către autoritățile ucrainene, pe baza indicațiilor Rusiei, precum și pe informații provenind de la surse independente. Calculele standard privind victimele de război includ un număr de trei ori mai mare al răniţilor pentru fiecare militar mort în luptă. La nivel oficial, NATO nu a anunţat nici un bilanţ al pierderilor umane suferite de armata rusă în Ucraina.
Până în prezent, Rusia a anunţat oficial moartea a 498 de militari în Ucraina şi rănirea altor 1.500. Pe data de 21 martie, publicaţia Komsomolskaia Pravda a publicat scurt timp, iar apoi a retras, un bilanţ al Ministerului Apărării de la Moscova de 9.861 de morţi în conflictul din Ucraina. Armata ucraineană a anunţat că armata rusă a pierdut aproximativ 15.000 de militari în confruntări, în timp ce Statele Unite au estimat că sunt cel puţin 7.000 de militari ruşi morţi.
Într-o altă ordine de idei, reamintim că Germania a răspuns la cererea Moscovei de a i se plăti gazele naturale în ruble.