Garanții de securitate pentru Ucraina. Ce au hotărât România şi statele aliate

Garanții de securitate pentru Ucraina. Un oficial din cadrul preşedinţiei franceze a declarat că Statele Unite ale Americii, Franţa şi alţi aliaţi, printre care şi România, au discutat marţi, 19 aprilie, despre cum ar putea furniza garanţii de securitate Ucrainei în timpul şi după războiul cu Rusia.

Printre cei care au participat la discuţia cu Joe Biden se află premierul canadian Justin Trudeau, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European Charles Michel, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele francez Emmanuel Macron, dar şi preşedinţii Poloniei şi României, Andrzej Duda şi Klaus Iohannis.

Statele aliate au discutat despre oferirea de garanții de securitate pentru Ucraina

Garanții de securitate pentru Ucraina. Casa Albă a anunţat că preşedintele american Joe Biden s-a consultat prin videoconferinţă cu aliaţii, printre care se numără preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul britanic Boris Johnson pe tema ultimelor evoluţii din Ucraina. Scopul discuţiilor a fost „să discutăm sprijinul nostru continuu pentru Ucraina şi eforturile de a trage Rusia la răspundere ca parte a coordonării noastre strânse”.

Un consilier prezidenţial francez a precizat că în condiţiile în care nu este membră NATO şi nu beneficiază de mecanismul de apărare automat prevăzut la articolul 5, aliaţii au discutat despre cum să furnizeze Ucrainei garanţii de securitate după război.

„Ţara noastră este gata să furnizeze garanţii de securitate. Ar fi vorba despre provizii militare pentru a putea răspunde unui nou atac sau, posibil, despre garanţii care ne-ar implica pe noi dacă Ucraina este atacată „, a spus oficialul francez.

Acesta a mai adăugat ca garanţiile ar arăta mai mult ca clauza de apărare pe care UE o are în prezent între membrii săi, decât că mecanismul de apărare de la articolul 5 al tratatului fondator al NATO.

De asemenea, oficialul francez a spus că aliaţii au mai discutat despre necesitatea de a convinge state non-UE şi non-G7 să trateze războiul din Ucraina ca pe o problemă care priveşte pacea mondială şi nu numai Europa.

Emmanuel Macron despre războiul din Ucraina

Într-o altă ordine de idei, preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a justificat joi, 14 aprilie, decizia de a nu folosi cuvântul genocid împotriva lui Vladimir Putin spunând că „escaladarea verbală” „nu va ajuta Ucraina” şi i-ar putea antrena pe occidentali să intervină.

În opinia președintelui Macron, „statele care consideră că este un genocid trebuie să intervină prin convenţiile internaţionale. Asta vor oamenii? Nu cred”, pentru că asta ar însemna „a deveni cobeligerant” al conflictului.

„Trebuie ca toată lumea să ştie să-şi păstreze raţiunea, nu ajută Ucraina a intra într-o escaladare verbală fără să se tragă toate consecinţele. Păstrez aceeaşi linie de acţiune: să facem totul pentru a opri acest război, să fim alături de ucraineni, să avem în continuare măsurile de solidaritate şi să lucrăm pentru a găsi pacea şi a ne proteja compatrioţii de război ”, a avertizat el.

Palatul Elysée a informat că preşedinţii Macron şi Zelenski au discutat din nou joi seară, iar şeful statului ucrainean „i-a mulţumit” omologului său francez pentru livrările de arme care au avut loc.

În acest context, reiterăm faptul că statele aliate au discutat despre oferirea de garanții de securitate pentru Ucraina.