Fotografiile cu căștile de protecție ale pompierilor de la Crevedia au făcut înconjurul internetului. Ce spune Raed Arafat despre echipamentul topit al salvatorilor

În urma exploziilor devastatoare de la Crevedia (Dâmbovița) s-a vorbit îndelung despre echipamentul de protecție purtat de pompierii răniți. Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual se întreabă cum de o cască ignifugă poate să fie topită, efectiv.

„Așa arată casca unui pompier-erou de la Crevedia, județul Dâmbovița. 26.08.2023. Poate ne explică și nouă cineva cu ce firme s-au încheiat contractele pentru echipamentul pompierilor și al polițiștilor??? Să lucrezi cu un asemenea echipament și să fii și eficient înseamnă că omul care îl poartă este într-adevăr special și pregătit.

„Cum să ți se topească cască de protecție și echipamentul de protecție pe care îl porți??? Cască și echipamentul conform fișei de echipare, ar trebui să fie mega ignifuge, că d-aia îi zice de protecție, trebuie să te protejeze!!!!???? Cum te protejează, când tu iei foc la prima flacără??? Cum vei purta acel echipament la -30 grade Celsius și la plus 40 grade Celsius?

Săracii pompieri, parcă erau echipați în hârtie igienică, așa curgeau fâșiile de pe ei, cu tot cu piele… și își făceau datoria, cu gândul că nu se vor mai întoarce la familiile care îi alteaptp. Parcă nu Corupția e aia care UCIDE??? Oare cine ucide???

Și din nou, aceleași declarații, vom face, vom drege, o încropeală care îți dă fiori. 8 ani au trecut de la Colectiv…”, este mesajul transmis de SNPPC.

Ce spune Raed Arafat despre căștile pompierilor

Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne Raed Arafat a declarat că din informaţiile sale niciun pompier care a purtat cască şi a participat la intervenţie în urma exploziilor care au avut loc la Crevedia nu are leziuni la nivelul capului.

„Eu nu am niciun pompier care are leziuni la nivelul capului, cel puţin din ce ştiu, şi care a purtat cască”, a spus Arafat.

Secretarul de stat a făcut precizarea în contextul în care pe internet au apărut fotografii cu căşti deteriorate despre care se spune că ar aparţine pompierilor care au participat la intervenţie.

„Pe internet circulă… Aceasta, de exemplu, este o cască pe care eu nu am văzut-o folosită de pompierii noştri în ultima perioadă. Îmi arătaţi o cască argintie. Pompierii noştri au căşti roşii în mare parte. Dacă cineva a avut cască personală, înseamnă că avem o problemă. Această cască nu ştiu să facă parte din dotare. Casca este argintie, nu este o cască care există la noi în dotare. (…) Nu face parte din dotarea pompierilor. (…) V-aţi pus problema că luaţi de pe internet probleme care nu sunt reale? Trebuie să verific dacă este a lor (n.r. a pompierilor) şi dacă în final a fost introdusă ca şi cască autorizată de către pompieri. Echipamentele pe care mi le arătaţi trebuie să fie verificate de unde sunt, cine a fost, cum s-a făcut această poză, dacă echipamentul este parte din dotarea IGS-ului. Eu aici văd o cască care mai degrabă este vopsită decât să fie altceva. (…) Această cască este intactă, faptul că în exteriorul ei a fost o problemă nu înseamnă că capul pompierului a suferit. (…) Dacă era ceva ieşit din comun şi care se impune să se verifice fabricantul, atunci aceasta este o comisie care o să investigheze şi o să vadă”, a susţinut Arafat întrebat despre căşti.

Bilanţul şi starea victimelor după exploziile în lanţ de la Crevedia

Doi oameni, soț și soție care locuiau lângă stația GPL și făcuseră adrese peste adrese despre activitatea periculoasă a depozitului ilegal, au murit. Femeia a fost carbonizată, iar bărbatul a murit de inimă când și-a văzut soția arsă.

12 dintre cei 58 de răniți în explozia stației GPL din Crevedia au fost transferați deja în străinătate, pentru că la aproape 8 ani de la tragedia Colectiv, România încă nu are un centru pentru marii arși.

Răniții de la stația GPL, dintre care 43 sunt pompieri, au ajuns la spitale din Norvegia, Germania, Austria, Belgia și Italia. Vorbim inclusiv de un pacient care a suferit arsuri de 80% din suprafața corpului.

În total, nouă țări (Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Norvegia și Suedia) s-au oferit să primească pacienți prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UEEN.