Fostul director al DPPD din cadrul UAIC Iași a discutat despre problemele specifice ale Educației, motivația pentru cariera didactică, corelații și schimburi de experiențe didactice în plan național și internațional, dar și despre alte elemente de impact, în Studioul BZI LIVE – FOTO, VIDEO

de: BZI.ro
18:00, 01 iun. 2021

Marţi, 1 iunie 2021, la ora 15.00, fideli proiectului cultural-educational alături de instituţii ieşene prestigioase, şi nu numai, ce livrează formare de calitate, aducem în atenţia publicului prin producţiile media-dialog BZI LIVE, fapte şi întâmplări relevante! De data aceasta, revine ca invitat prof. univ. dr. Constantin Cucoş, fost director, timp de 22 de ani, al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD), Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei (FPSE) din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iaşi.

Acesta este, actualmente coordonator privind organizarea şi furnizarea masteratului Didactic din cadrul Universităţii ieşene şi unul dintre cei mai cunoscuţi pedagogi în rândul cadrelor didactice, dacă e să ne gândim la reperele bibliografice necesare pregătirii psihopedagogice. Cu acest prilej s-au abordat o serie de probleme specifice ale Educaţiei, printre care menţionăm: motivaţia pentru cariera didactică, formule şi strategii noi de pregătire iniţială şi continuă a corpului profesoral, conexiuni, corelaţii şi schimburi de experienţe didactice în plan naţional şi internaţional, pregătirea învăţământului românesc pentru perioada post-pandemica, posibilităţi şi oportunităţi ale învăţământului mixt, redefiniri, în plan legislativ şi procesual, ale structurilor de formare şi alte elemente de impact, pe acest plan.

Prof. univ. dr. Constantin Cucoş, în februarie 2021, s-a desfăşurat la nivelul sistemului educaţional preuniversitar din România o amplă cercetare evaluativă privind ansamblul factorilor ce au definit activităţile didactice on-line

De reamintit că, în februarie 2021 s-a desfăşurat la nivelul sistemului educaţional preuniversitar din România o amplă cercetare evaluativă privind ansamblul factorilor ce au definit activităţile didactice on-line. Colectivul de cercetare a provenit de la: UAIC din Iaşi, Universitatea din Bucureşti (UB), Universitatea de Vest din Timişoara (UVT), Universitatea „Babes-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, Proiectul CRED, Proiectul ROŞE, Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie (CNPEE). Aici, prof. univ. dr. Constantin Cucoş a fost implicat direct şi a avut un rol important în acesta.

La această cercetare au participat peste 10.000 de profesori din învăţământul preuniversitar

La această cercetare privind desfăşurarea activităţilor cu elevii în perioada de suspendare a activităţii fata-in-fata, martie 2020 – februarie 2021, au participat peste 10.000 de profesori din învăţământul preuniversitar, din toată ţara. În perioada şcolii on-line, motivaţia pentru cariera didactică a scăzut pentru 10 la sută dintre profesori, în timp ce 30 la sută s-au declarat mai dedicaţi profesiei în urma acestei experienţe. Nivelul crescut de stres psihic, social, tehnic este raportat ca fiind un inconvenient major. Pentru cercetarea în discuţie au fost luate în calcul 10.246 de chestionare completate on-line de cadre didactice din învăţământul preuniversitar, în perioada 4-20 februarie 2021. Unele date au fost corelate cu rezultatele etapei I (martie 2020) la care au participat 6.436 de respondenţi, tot din învăţământul preuniversitar.

Investigaţia releva măsurile de sprijin necesare şi poate constitui bază pentru decizii la nivel local şi din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării

Investigaţia releva măsurile de sprijin necesare şi poate constitui bază pentru decizii la nivel local şi din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MEC). Au fost analizate cele mai mari dificultăţi în realizarea de către profesori a activităţilor didactice la distanţă

În baza studiului, cele mai mari dificultăţi în realizarea de către profesori a activităţilor didactice la distanţă au fost, în ordine: nivelul de stres psihic, social, tehnic, lipsa unui cadru metodologic adecvat pentru pregătirea, îndrumarea şi desfăşurarea activităţilor on-line, insuficient timp pentru planificarea/organizarea lecţiilor, lipsa unui computer suficient de performant, lipsa timpului necesar pentru înţelegerea şi utilizarea adecvată a instrumentelor şi resurselor digitale, lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback şi evaluare, lipsa unui spaţiu adecvat (acasă) pentru realizarea de activitat didactice. La o comparaţie între cadrele didactice din şcoli din mediul rural şi urban, apar diferenţe semnificative în special în ceea ce priveşte accesul la tehnologie – echipamente, Internet, suport specializat în configurarea şi utilizarea aplicaţiilor şi platformelor digitale.

Prof. univ. dr. Constantin Cucoş susţine că, pentru un profesor din ziua de azi, desfăşurarea unei activităţi de calitate cu elevii se ancorează mai degrabă în pedagogie

Aici, prof. univ. dr. Constantin Cucoş susţine că, pentru un profesor din ziua de azi, desfăşurarea unei activităţi de calitate cu elevii se ancorează mai degrabă în pedagogie. „Este vorba de pedagogie (60 la sută), decât în tehnologie (36 la sută). La începutul pandemiei, în opinia profesorilor, tehnologia ocupa un loc central al activităţii didactice (57 la sută), depăşind cu mult preocupările privind aspectele pedagogice (38 la sută). Este un semnal că, între timp, perspectiva s-a modificat, în sensul că eficienţa educaţiei on-line, în opinia profesorilor, este adusă de felul cum curriculumul clasic este „tradus” şi predat în varianta on-line, prin ce metode şi strategii, cum este stimulată interactivitatea, cum pot fi menţinute apropierea inter-subiectiva şi suportul afectiv, prin ce forme şi instrumente se realizează evaluarea sau se întăreşte motivaţia în învăţare”, remarca prof. univ. dr. Constantin Cucoş.

Transpunerea activităţilor didactice în noua formula presupune o combinaţie de competente didactice, de management educaţional, tehnice, precum şi un cadru administrativ

Mai departe, specialiştii arata ca transpunerea activităţilor didactice în noua formula presupune o combinaţie de competente didactice, de management educaţional, tehnice, precum şi un cadru administrativ respectiv organizaţional favorabil. Sprijinul persoanelor-resursa din proximitate, în special a directorilor de şcoli, a fost definitoriu rolul acestora confirma şi justifica, încă o dată, nevoia de manageri buni pentru succesul instituţiei educaţionale, atât în pandemie, cât şi situaţii de „normalitate”. Apar, totuşi, în această ecuaţie a reuşitei realizării procesului de educaţie, elevii, părinţii şi membri ai familiei cadrului didactic. În situaţiile şcolii de acasă, am avut ocazia să asistăm la lecţii şi, de multe ori, să contribuim.

La rândul lor, elevii întâmpina dificultăţi similare în activităţile de învăţare la distanţă, ierarhizate de cadrele didactice

La rândul lor, elevii întâmpina dificultăţi similare în activităţile de învăţare la distanţă, ierarhizate de cadrele didactice după cum urmează: dificultăţi tehnice – de acces, conectare, afişare, lipsa obişnuinţei de a învăţa cu ajutorul noilor tehnologii, nivelul insuficient al competentelor digitale, lipsa unui program bine structurat, determinând sincope în învăţare, lipsa unui spaţiu adecvat pentru realizarea de activităţi de învăţare on-line, acces limitat la Internet. Perioadă îndelungată de distanţare fizică îşi pune amprenta pe activităţile zilnice, schimbând rutinele fizice şi intelectuale, alterând, cel puţin pentru un timp, modul în care copiii relaţionează. Lipsa interacţiunii directe, în grupul de învăţare, cu colegii şi cu profesorii, are repercusiuni asupra dimensiunii sociale, emoţionale şi afective a dezvoltării copiilor, opinează cadrele didactice, cele mai multe înclinând să creadă că efectele sunt iremediabile.

Specialiştii au tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte dezvoltarea socio-emotionala a copiilor când şcoala s-a desfăşurat la distanţă

Lipsa contactului uman poate fi parţial compensata prin activităţi de educaţie la distanţă bine proiectate. Perioada de suspendare a şcolii fata-in-fata a constituit, pentru multe cadre didactice, o perioadă de explorări şi de dezvoltare profesională. Proiectul CRED constata că rezultatele de cercetare ale acestui studiu amplu oferă date de cercetare foarte utile pentru a înţelege mai bine implicaţiile pandemiei COVID-19 asupra sistemului nostru de Educaţie.

„Datele din aceste cercetări de anvergură constituie întotdeauna o provocare şi o satisfacţie, prin cheile de descifrare a realităţii pe care le descoperim şi prin miza pe care o propun. Ne ajută să înţelegem mai bine realităţile Educaţiei pentru a fi mai buni în ceea ce facem, în ceea ce suntem şi în ceea ce vrem să devenim – cadre didactice, decidenţi, cercetători şi, poate în primul rând, studenţii noştri”, afirmă şi conf. univ. dr. Adrian Lăbar de la Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei de la „Cuza”. În acest context, dialogul din Studioul BZI LIVE alături de prof. univ. dr. Constantin Cucoş este unul de maximum interes şi utilitate, atât pentru profesioniştii în domeniu, profesorii, părinţii şi elevii.